Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
A. Istorie
Repere ale percepţiei comunismului în lumea rurală 171 apărare “unul din ei a spus că aceştia sunt fraţii lor”. Organizaţia comunală a U.F.D.R. manifestă toleranţă faţă de chiaburi, copiii acestora fiind primiţi la grădiniţă, care, de altfel, oferă şi alimentele. Nici în comuna Bale starea de lucruri nu era prea diferită, aici circulând zvonul “că după seceriş se face colhoz”, iar în privinţa plăţii salarizate a secerişului, lumea era preocupată de felul “acum cum se vor aproviziona cu alimente, dacă nu vor primi pentru seceriş plata în natură”10. Activistul Roth Andrei, care răspundea de comuna Niuved (Bihor), relata, că a constatat, la şedinţa Sindicatului Agricol, frică de colhoz, manifestată de majoritatea ţăranilor. Acesta era de părere că vinovat de această atmosferă negativă era colegul său, activistul Körner, datorită căruia “s-a interpretat greşit prelucrarea statutului cooperaţiei, unde printre altele, membrii cooperativelor declară că vor respecta statutul fiindu-le frică că vor trebui să intre în colhoz”. Körner, s-a disculpat afirmând că “ţăranii nu au spirit revoluţionar ca muncitorii din fabrici deoarece se tem că-şi vor pierde averea”. Nici în acest sat nu se simţea ascuţişul luptei de clasă, deoarece “comuna întreagă este în familie, sunt în relaţii de rudenie unii cu alţii, nu au ură faţă de chiaburi, susţinând că la ei nu există chiaburi în comună, dar şi cei care sunt, îi ajută pe ei şi nu îi pot urî”.11 Femeile din organizaţia U.F.D.R. considerau şi ele că semnarea adeziunilor echivalează cu actul de înscriere în colhoz, la care se adaugă neîncrederea în Guvern, care le confiscase separatoarele de grăsimi şi o râşniţă de porumb. Delegatul U.P.M. a reuşit să convoace numai 65 de membri din cei 110, şi se plângea că nu au fost înţelese directivele Rezoluţiei din 3-5 martie, din care pricină era imposibilă organizarea unei gospodării colective în comună, în timp ce delegatul U.T.M. era disperat că are puţini membri în organizaţie, şi aceia din pătura chiaburilor, în vreme ce tineretul sărac evita înscrierea “din cauza zvonului care circulă prin comună în legătură cu adeziunile pentru cooperativă”12. In judeţul Satu Mare, analizând impactul produs odată cu înfiinţarea primelor gospodării agricole colective, au semnalat că „după ce a aflat chiaburimea satului de această acţiune, ne-a făcut multe greutăţi în această muncă, căutând să antreneze femeile împotriva intrării bărbaţilor lor în gospodăria colectivă, lansând zvonuri că «cei care intră în gospodăria colectivă, dacă vor să iasă din comună, trebuie să ceară bilet de voie» şi că «pe copiii celor înscrişi îi va lua statul» că «o să-i oblige pe femei şi copii să lucreze în orice stare se vor găsi» că «cei care intră, n-o să aibă dreptul să umble la biserică» şi că «deocamdată vă ia cu frumosul în munca colectivă, dar mai pe urmă, statul o să exproprieze tot avutul vostru»”13. Acest din urmă zvon, a fost argumentat de către opoziţie cu exemplul „fabricii de vagoane Unio, care a fost o cooperativă şi cu ocazia naţionalizării a fost naţionalizată cu celelalte fabrici”. In comuna Păuleşti (Satu Mare) „chiaburimea şi câteva elemente duşmănoase”, adică plutonierul Vlad loan „deblocat”, gestionarul cooperativei şi delegatul sătesc „au dus o muncă pentru a speria populaţia din sat, mergând până acolo că au ameninţat pe cei înscrişi că o să le aprindă casele dacă fac colhoz în comună”14. Tot în Păuleşti desfăşura propagandă împotriva colectivizării „un cetăţean, fost prizonier în U.R.S.S., care este unealtă a chiaburimii, a lansat zvonul că în colhozurile din U.R.S.S., oamenii mor de foame”15. Zvonul a fost combătut de organizaţia locală a U.P.M. care a adus un alt fost prizonier în U.R.S.S. care a infirmat aceste afirmaţii. Raportorul îşi exprima regretul că „nu ne-am ocupat suficient de cei întorşi din U.R.S.S., astfel că în loc să-i întrebuinţăm noi ca agitatori pentru popularizarea U.R.S.S., îi întrebuinţează chiaburimea”16. RELAŢIA: COLECTIVIZARE = FOAMETE Temerile ţărănimii au fost alimentate de neputinţa guvernanţilor de a rezolva penuria alimentară, care, paradoxal, greva traiul lumii rurale. Intr-un raport, pe luna ianuarie 1949, întocmit de secţia informativă a partidului era semnalat faptul că, la sate, chiaburimea răspândeşte zvonul că din primăvara anului 1950 “Romcerealul va colecta întreaga recoltă şi tot el va face repartizarea produselor către ţărănime, şi că încearcă să continue şi pe mai departe zvonul cu colhozurile, spunând că de la primăvară Romcerealul va strânge toate produsele 10 Ibidem. 11 Ibidem, f. 17. 12 Ibidem. 13 Arhivele Naţionale - Direcţia jud. Satu Mare, (în continuare AN - DJ SM), fond Comitetuljud. Satu Mare al P.C.R., dos. 22/1949, f. 10. 14 Ibidem, dos. 22/1949, f. 11. 15 Ibidem. 16 Ibidem.
