Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)
Muzeologie
638 Doina Miclăuş După terminarea studiilor intră în învăţământ şi se dedică creaţiei cu tot talentul său şi cu o putere de muncă neobosită. Secţia de artă a Muzeului Judeţean Satu Mare, deţine patru lucrări din creaţia artistului: o acuarelă şi trei lucrări în encaustică. Artistul păstrează în colecţia sa un număr însemnat de acuarele, unele datând chiar din 1915 şi 1916. Acestea se caracterizează însă prin stângăcie, reproducând cu prea mare precizie atât formele mari cât şi pe acelea mai puţin însemnate. Bene Iosif realizează un număr mare de acuarele inspirate din lungile călătorii prin satele secuieşti. Lucrarea intitulată "Peisaj", deţinută de secţia de artă, este inspirată din lumea satului transilvănean. Cu câteva pete de culoare artistul redă farmecul acestui peisaj, folosind hârtia umedă, pe care culoarea se întinde cu repeziciune. Totul este redat prin tonalităţi fluide cu suave transparenţe şi moliciuni catifelate, proprii culorilor de apă. Lucrările în encaustică sunt intitulate "Cântec popular", "Seninătate", şi "Ţărancă", în realizarea acestor lucrări Iosif Bene foloseşte un procedeu tehnic cunoscut în antichitate întrebuinţând ceară topită. Astfel executate, aceste lucrări primesc o patină caracteristică, încât imaginile inspirate în general din lumea satului, capătă un caracter emblematic. Lucrările în encaustică reprezintă portrete compoziţionale feminine. în general, tinerele prezente în aceste lucrări ţin în mână o floare, un vas, o păsăre sau un obiect de ofrandă, părul împletit în cozi groase sau poartă marame. Gama griurilor care predomină este înviorată de tonuri de galben, albastm, ocru. "Cântec popular", este o lucrare executată în encaustică pe pânză, datând din 1979. Lucrarea redă un portret de fată, cu ochi mari, melancolici, purtând pe cap maramă şi un păun în mâna dreaptă. Acelaşi portret de fată, dar surâzătoare şi plină de viaţă, datând din 1979, reprezintă şi lucrarea intitulată "Seninătate" (flg.3). Tânăra fată poartă şi de data aceasta maramă, iar în mâna dreaptă o pasăre, care îşi întinde una din aripi deasupra capului ei. "Ţărancă" se intitulează o altă lucrare executată în encaustică pe pânză şi datând din 1971. Spaţiul tabloului este ocupat de portretul unei ţărănci în costum popular, cu maramă pe cap. Ochii mari au o privire melancolică şi gravă. Elementele mioritice, oile şi ciobanul cu nelipsitul său fluier, înconjoară portretul fetei. Griurile predomină în cele trei lucrări, având câteva tonuri de galben albastm şi ocm. "Apelând la game cromatice restrânse, dominate de griuri preţioase, ocmri şi brunuri (...), reducând suprafaţa pictată la o aparentă mono sau biocromie, artistul demonstrează resurse inepuizabile de rafinament coloristic. Dominaţia unei culori reflectă imagistic sensul ideii, natura sentimentului"2. în arta lui Iosif Bene predomină căutarea permanentă a unui limbaj cât mai expresiv, iar prin activitatea sa fecundă şi variată, artistul se înscrie în istoria artei noastre contemporane. "împlinită în cursul unei îndelungate cariere, pictura lui Aurel Ciupe a tins să dea însăşi vieţii artistului o finalitate morală, iar meşteşugului său armonios mereu în geneză, asociind intuiţiei demnitatea poeziei şi deprinderilor, vibraţii neaşteptate"3, sublinia Raoul Şorban, referindu-se la opera pictorului. Născut la Lugoj, odată cu secolul nostru Aurel Ciupe (1900-1980) şi-a descoperit de timpuriu vocaţia pentru artă făcând studii de pictură la Baia Mare, Iaşi, Bucureşti, Paris şi Roma. 2 MirceaŢoca, Iosif Bene, Bucureşti, 1976, p.25-26 3 Raoul Şorban, Aurel Ciupe, Bucureşti, 1967, p.5.
