Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)
Arheologie
Precizări cu privire la descoperirile de bronz din Maramureş 53 indicat atât pentru piesele de aur, cât şi pentru cele de bronz63. Pe baza unei informaţii din manuscrisul lui I. Mihályi64 se completează numărul pieselor de aur de la Borşa, şi anume cu un inel, despre care se afirmă că era întmtotul asemănător celor de la Sarasău şi a ajuns în proprietatea episcopului greco-catolic E. Anderko. Dintre descoperirile mai recente incert este numărul de piese ce aparţine depozitului de la Sarasău III. în 1961 au fost adunate de la suprafaţă, în punctul “Răstoace”, zece topoare cu disc şi spin, care au fost achiziţionate de F. Nistor65. Ulterior, în acelaşi punct au mai fost găsite trei topoare cu disc şi spin, care au ajuns în colecţia şcolii din localitate şi care am considerat că aparţin, foarte probabil, aceluiaşi depozit66. La aceste trei piese s-au adăugat în colecţia şcolii din Sarasău, la o dată neprecizată, încă două topoare cu disc şi spin, despre care lipsesc orice fel de date cu privire la locul şi data descoperirii. Ele provin însă în mod cert din raza localităţii Sarasău, întrucât au fost donate şcolii de către elevi localnici. Cu o doză de incertitudine şi mai mare, aceste două piese pot fi considerate ca aparţinând depozitului apărut în 1961, un argument în acest sens fiind patina lor verde albăstruie, respectiv verde închis, la fel ca a celor mai multe topoare din depozit67. Datele de care dispunem în legătură cu descoperirile noi sunt desigur mai numeroase şi mai precise datorită faptului că, deşi uneori la o distanţă de timp destul de mare de la momentul descoperirii, sunt controlate locurile de descoperire, astfel fiind obţinute şi informaţii relevante cu privire la condiţiile de depunere a depozitelor. Din păcate, datorită caracterului întâmplător al descoperirilor, unele dintre piesele care le aparţin sunt înstrăinate. Câteva dintre ele au fost recuperate doar după publicarea descoperirii (Sarasău, Crăciuneşti, Rozavlea), altele, se pare, s-au pierdut definitiv. Printre acestea din urmă se numără şi piese din depozitul de la Bogdan Vodă, care au ajuns la un amator din Borşa şi care în prezent sunt inaccesibile. în legătură cu acest depozit mai este de semnalat un aspect. La publicarea sa68, s-au comis câteva inadvertenţe la descrierea pieselor, rezultatul fiind prezentarea unei compoziţii diferite de cea reală a descoperirii. Dintre acestea, comentez aici doar una, întmcât informaţia a fost deja preluată în literatură. Autorii descriu două fragmente, pe care le denumesc discuri spiralice din şapte spire de sârmă de bronz, la care secţiunea sârmei este pătrată, spre deosebire de cea a capătului liber, care este rotundă, şi le compară cu acele cu capul spiralic şi tija serpentiformă, cum sunt cele din depozitele de la Cincu şi Deva III69. T. Soroceanu, foarte probabil influenţat de comparaţia amintită, menţionează aceste fragmente printre cele ce ar putea aparţine tipului de ac specificat70. în realitate, cele două discuri spiralice sunt fragmente, ce se potrivesc perfect, de la o singură piesă, şi anume o brăţară cu 63 Ipoteză formulată încă de Hampel 1892, 18 şi acceptată, cu mai mult sau mai puţin aplomb, de majoritatea celor care s-au ocupat de acest depozit (Rusu 1972, 44; Mozsolics 1973, 123 sq.; eadem 1988/89, 171 sq.; Petrescu- Dîmboviţa 1977, 86; idem 1978, 116, nr. 121; Kacsó 1995 a, 11). M Mihályi Manuscris, 28. 65 Nistor, Vulpe 1969, 182, fig. 1B şi fig. 2A. * Kacsó, Bura 1974. 67 Kacsó 1995 a, 16 sq. “ Motzoi-Chicideanu, Iuga 1995. M Motzoi-Chicideanu, Iuga 1995, 154 sqq., fig. 6, 21.26. 70 Soroceanu 1996, 268, nota 64.
