Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)
Istoria culturii şi civilizaţiei
Istoria presei careiene 511 înjghebare este ca o rândunică-sol prevestitoare a unor zile mai bune"(A.Davidescu, Scrisori in Satu Mare. în Cele Trei Crişuri. VI. 1926, nr.l(ianuarie) pag. 15.) Revista Sentinela de nord poate fi considerată o reuşită a părţilor careiene, la fel ca mai modesta Tara Oaşului şi prin apariţia acestor două publicaţii culturalizarea părţilor nord-vestice ale ţării a făcut un mare pas înainte. GRAIUL NF.AMIJLUI apare la 24 aprlie 1927 ca "organ de propagandă culturalnaţională al Astrei" careiene. Continuă strădaniile gazetei Neamul nostru. Apare sub conducerea unui comitet. Director: Aurel Coza. Se imprima în patru pagini. Noua publicaţie cu o periodicitate săptămânală îmbină armonic informaţiile politice cu cele de interes social-cultural. Fiind subvenţionată de Astra locală relatează pe larg toate manifestările culturale ale acesteia: rapoarte de activitate, popularizarea acţiunilor organizate de bibliotecă, şi cere în acelaşi timp populaţiei să sprijine material presa românească de la graniţa de nord-vest. Ziarul Satu Mare îşi face datoria de confrate mai mare şi anunţă apariţia săptămânalului careian şi numele directorului. Graiul neamului reflectă activitatea oraşului Cărei şi a împrejurimilor, a comunelor învecinate. Astfel se aminteşte de străduinţele societăţii culturale "George Coşbuc" din Tiream în anul 1927, acţiuni conduse de tinerimea română din localitate precum şi eforturile mişcării culturale din Resighea în anul 1930. Este subliniat şi faptul că începând cu anul 1930 oraşul Cărei are o şcoală normală prin desfiinţarea celei din Satu Mare şi Zălau. Ca şi celelalte gazete careiene şi Graiul neamului are numeroşi colaboratori, recrutaţi dintre învăţători, preoţi şi profesori. Polemistul gazetei este Ion Cleja preşedintele învăţătorilor din plasa Cărei. Principalii poeţi ai săptămânalului careian: Al.Nicorescu( 1908-1980), funcţionar ceferist în Satu Mare şi redactor al revistei Muguri (19291 în acelaşi oraş şi autor al mai multor volume de versuri tipărite în deceniul al patrulea al veacului nostru în oraşul de pe Someş: Din farmecul lirei (1928 -1929); Versuri pribeje (19291: Pământ străbun (1934); Popas sufletesc (1934). Poezia lui este de inspiraţie populară, legată de anumite eresuri sau evenimente de excepţie din istoria poporului român, îndeosebi de Transilavania, susţinând coarda elegiacă sentimentală. îi urmează apoi N. Trăistaru, un jurnalist, viitorul redactor al Hotarului careian, D. Corîciu, învăţător, un foarte cunoscut horticultor în regiune, Petru Herţeg, autor al unei piese populare într-un act, numită Gazda casei. Gheorghe Popovici învăţător, fost şi el colaborator la Neamul nostru. Victor Emanuel, autor al volumului de versuri, Lacrimi zâmbitoare, imprimat la Satu Mare în anul 1929. Proză literară au semnat : Grigore Pop, redactorul Sentinelei de nord (era cleric greco-catolic în Cărei) şi Ionel Roşea, Farmec . o descriere evocatoare. Colaboratori cu diverse articole : Gh.Mody, în tinereţe preot în Ghenci şi apoi paroh în Haidudorog în Ungaria. El întreţine şi o polemică de idei cu profesoral Nae Ionescu, directorul ziarului bucureştean Cuvântul: apoi prof. V.Şuta din Moftinul - Mic, Petra Marchiş, învăţător în Santău; dr. I. Gherman; Aurel Popp, pictor în Satu Mare; Pavel Pavel, atunci student la drept; Octavian Ruleanu, profesor în Satu Mare; G.P.Văleanu (o perioadă deputat); G.M. Pteancu, profesor în Beiuş; dr. Emil Lobonţiu şi peste tot, prezent Ion Cleja. Este semnalată prezenta lui Nicolae Ioarga la Cărei în 1 septembrie 1927 cu prilejul Congresului învăţătorilor sălăjeni. Istoricul era însoţit de către D. V.Ţoni şi Ion Sân-Giorgiu, amândoi colaboratori apropiaţi ai istoricului. în anul 1928 istoricul literar Petre V. Haneş face o excursie cu elevii liceului "Mihail Viteazul" din Bucureşti în Cărei. Tot în anul 1928 actorul Const. Tănase şi cu trapa lui face o bună impresie în Cărei.
