Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)
Istorie
368 Maria Ormos Câteva consideraţii despre situaţia juridică şi politică a Consiliilor Naţionale în perioada cuprinsă între noiembrie 1918 - februarie 1919 (Rezumat) înainte cu aproximativ 30 de ani a fost elaborată o lucrare foarte amplă cuprinzând şi prezentând reţeaua Consiliului Naţional Maghiar. Autorul este Schönwald Pál, de meserie jurist, care a încercat să realizeze o lucrare de sine stătătoare, prin aşezarea cap la cap a documentelor (petiţii, plângeri, moţiuni) CNM, folosind marea parte a acestora drept material ilustrativ pentru carte. Din cauza eterogenităţii materialului, lucrarea lui Schőnwald Pál, cu excepţia lui Hajdú Tibor, nu a fost niciodată citată în literatura de specialitate sau propusă ca material bibliografic. Cu toate acestea cartea este un document preţios, deoarece analizând-o se poate deduce situaţia economică, financiară, alimentară a ţării, se poate vedea starea de spirit a unor mase populare. Se aruncă lumină şi asupra situaţiei disperate a soldaţilor eliberaţi, asupra aşa-numitelor "hefuiri", a naturii şi cauzelor acestora. Deoarece Schőnwald s-a apropiat de aceste documente, dintr-un anumit punct de vedere, problemele mai sus enumerate nu au fost tratate deloc. Motivul pentru care au fost redeschise dosarele CNM este că anumite probleme nu au fost încă lămurite nici de Schőnwald, sau a sugerat unele rezolvări care corespund doar în parte sau deloc adevărului. Vor fi citate doar câteva dintre problemele care trebuie să fie puse:- de ce a îndeplinit CNM funcţii parlamentare, de ce a funcţionat ca Adunare Naţională Constituantă provizorie?- dacă acestea au fost atribuţiile sale, atunci cine şi de ce a împiedicat să-şi desfăşoare activitatea în această direcţie?- de ce a fost înfiinţată reţeaua pe ţară a Consiliului Naţional, dacă activitatea sa a fost împiedicată cu bună ştiinţa?- care a fost rolul acestor CN?- de ce au fost desfiinţate cu mult înainte de a fi înlocuite cu alte organe?- care a fost rolul politic şi social al acestor CN?- care a fost caracterul “mişcărilor de masă din noiembrie ”?- ce grupuri au participat la aceste mişcări?- care a fost scopul acestor mişcări?- care au fost persoanele interesate în restabilirea "ordinii”? Această lucrare şi-a propus doar schiţarea situaţiei juridice şi politice a CN regionale. Consiliile Naţionale care au luat fiinţă pe teritoriile locuite de maghiari pot fi împărţite în două categorii distincte, ceea ce le va determina activitatea. Una dintre variante este când autorităţile locale - judeţene, orăşeneşti, comunale- au hotărât înfiinţarea CN. In acest caz autorităţile locale au rămas în funcţii şi doar pe alocuri au apărut oameni noi. Acest lucru s-a petrecut în spiritul apelului CN Maghiar din 1 noiembrie, cu respectarea intereselor foştilor conducători. în acest mod s-au petrecut lucrurile în judeţe şi în marile oraşe, căci în localităţile mai mici raportul de forţe şi întâmplarea au jucat rolul decisiv - aceasta fiind cea de a doua variantă. Sunt exemple multe în ambele cazuri.
