Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)
Istorie
1848-1858. Contribuţii documentare la cunoaşterea activităţii Preparandiei diecezane greco-catolice din Oradea 319 Macău apoi a fost trimis la Viena în institutul Sf. Augustin şi în 31 Iulie 1848 a luat doctoratul în teologie. Reîntors în diecază în zilele cele mai critice de revoluţiei, a fost pe rând: arhivar, vicenotar, asesor consistorial, secretar episcopesc şi profesor la şcoala normală diecezană de învăţători. în 3 August 1855 a fost numit canonic şi inspector şcolar diecezan. în 4 iulie 1865 episcop al Gherlei şi în 21 Octombrie 1868 arhiepiscop şi mitropolit"11. După cum am mai amintit, prin decretul regal din 29 decembrie 1846, au fost aprobate un număr de 6 burse, de câte 40 florini fiecare, pentru 6 elevi dintre cei mai săraci. Rectoratul Preparandiei diecezane din Oradea i-a propus pe Bălaj Paul, Körtenyi Ignat, Mărcuş loan, Kővári Vasile, Ember Vasile, Fejer Alexandra şi Cozma Mihai bursieri ín anul şcolar 1848/184912. Körtenyi Ignat a părăsit cursurile preparandiale şi profesia de învăţător, preferând cariera militară13. Din cei 6 bursieri, 3 erau din comitatul Satu Mare, 2 din comitatul Bihor şi unul din comitatul Timiş14. Bălaj Paul, 21 de ani, originar din localitatea Recea, comitatul Satu Mare, era orfan, fără tutore, absolvent al studiilor de filozofie. Cunoaşte limbile maghiară şi latină. S- a ocupat şi de educaţia alumnilor mai tineri şi mai săraci15. Fehér Alexandru, 24 de ani, originar din localitatea Andrid, comitatul Satu Mare, orfan de mamă. Tatăl său Fehér Andrei era cantor. A absolvit studiile de filozofie. Cunoştea limbile maghiară, română şi latină16. Mărcuş loan, de 18 ani, originar din localitatea Sânmiclăuş, comitatul Satu Mare. Amândoi părinţii erau ţărani. Era absolvent al clasei a IV-a de lingvistică. Vorbea bine limbile maghiară, română şi înţelegea limba latină17. Aceşti alumni toţi erau de naţionalitate română, inclusiv cei din comitatul Bihor şi cel din comitatul Timiş. în anul I de studii al anului şcolar 1848/1849 se studiau următoarele obiecte de învăţământ: Teoria religiei, Din istoria societăţii antice, Limba Maghiară, Scrierea caligrafică, Teoria învăţării, Geografie, Contabilitate, Orgă, Muzică, Rit bisericesc, Metodica predării18. Prin ordin al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice al Ungariei trimis şi Episcopiei Greco-Catolice Oradea se impunea folosirea limbii maghiare ca unica limbă oficială de predare în Preparandia diecezană19, dar în legătură cu aceasta la 4 decembrie 1848, consiliul profesorilor constată: "Atunci când conform altor ordine înalte în preparandie pot fi acceptate şi asemenea persoane, care nu stăpânesc la perfecţie limba maghiară, pentru aprofundarea cunoştinţelor de limba maghiară, care să facă posibilă înţelegerea corespunzătoare a prelegerilor susţinute în exclusivitate în limba maghiară, s-ar impune predarea unor ore de limbă maghiară. Alumnii preparandiei noastre se pregătesc pentru luminarea (minţilor) credincioşilor români, educarea şi instruirea unor asemenea copii, care stăpânesc în exclusivitate limba română, dar care la rândul lor ar trebui să stăpânească şi regulile gramaticale ale limbii maghiare. Noi înţelegem să folosim în " Ibidem, p. 212-213 12 D.J.A.N.B.yönrfLiceul Pedagogic "Iosif Vulcan" Oradea, inv. nr. 980, dos. 1, fila 18 13 Ibidem, fila 50 14 Ibidem, inv. 978, registru 38 a, fila 3 15 Ibidem 16 Ibidem 17 Ibidem 18 Ibidem 19 Ibidem, inv.980, dos.l, fila 23
