Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)
Arheologie
Aşezarea slavă timpurie de la Lazuri 123 Fig. 2 indică o relaţie direct proporţională între mărimea suprafeţei locuinţei şi cea a blocului de lut, cu precizarea că, în cazul celei mai mari dintre locuinţe (nr. 17), suprafaţa blocului nu depăşeşte totuşi 1,34 irf (eventual, a fost iniţial ceva mai mare). De obicei, în faţa blocului podeaua este mai ridicată cu câţiva centimetri. Din aceeaşi fig. 2, rezultă că blocul de lut, respectiv cuptorul de tip I.A, este mai scund decât înălţimea blocului şi a cuptorului de tip I.B, situaţie ce ar putea fi explicată prin diferenţe în ce priveşte construcţia părţii superioare a instalaţiei pentru foc. Cavitatea cuptorului a fost scobită în blocul de lut, latura deschisă spre interiorul locuinţei corespunzând marginii blocului în această direcţie. în plan, forma este cvasidreptunghiulară (cu colţurile laturii din spate mai mult sau mai puţin rotunjite) sau asemănătoare unei potcoave cu braţele alungite. Cuptorul locuinţei nr. 11 se îngustează spre gura de alimentare. Media dimensiunilor pe axe este de 60 X 40 cm, deşi uneori - cum indică vatra păstrată pe o lungime mai mare - axa lungă putea să fie mai mare, însă partea din faţă a blocului s-a prăbuşit, distrugând parţial şi pereţii cuptorului. înălţimea maximă păstrată a pereţilor (de la nivelul vetrei) oscilează între 24-34 cm. Ei se ridicau deasupra orizontalei blocului, însă situaţia iniţială trebuie să fi fost alta, deoarece partea superioară a blocului de lut s-a amestecat în timp, pe o anumită adâncime, cu pământ din umplutura locuinţei şi din stratul de cultură. în secţiune verticală, pereţii cuptorului sunt uneori aproape perpendiculari pe vatră sau aplecaţi spre interior, alteori profilul este accentuat albiat, cu diferenţe chiar în cazul aceleiaşi instalaţii (spre exemplu cuptorul nr. 1 al locuinţei 11; pl. XXI/1). După săparea cavităţii cuptorului, aceasta era lutuită (grosime medie a stratului pereţilor de 2-3 cm şi a vetrei de 3-4 cm). De obicei vatra era amenajată la nivelul podelei, doar în cazul locuinţei nr. 14 prima vatră se afla cu 2-3 cm mai jos (pl. XXVIII). Amestecarea lutului cu pleavă a fost constatată doar în cazul cuptorului din locuinţa nr. 8 (amprente de tulpini şi boabe, probabil de cereale). Ca urmare a arderii puternice, repetate, jumătatea dinspre interiorul cuptorului a vetrei şi pereţilor (mai ales spre baza acestora) a devenit cenuşiu-alburie, iar restul cărămizie. întodeauna lutul din spatele pereţilor şi de sub vatră era ars (culoare brun-cărămizie) pe o grosime medie de 2-3 cm. în general vetrele sau păstrat fisurate. în cazul cuptorului din locuinţa 14, peste vatra iniţială, deteriorată, a fost întins un nou strat de lutuială ( între ele aflându-se un strat fin de pământ negru), puternic arsă şi ea. Este aproape sigur că acest tip de cuptor era complet deschis spre interiorul locuinţei şi nu exista o gură de alimentare propriu-zisă. Nici într-un caz n-au fost găsite fragmente sigure de boltă. în partea din faţă a cuptorului locuinţei nr. 1, pe vatră, a fost descoperită o bucată de lut bine ars, cu o margine faţuită şi profil curbat, al cărei rost, dacă s-a aflat în legătură cu construcţia cuptorului, nu-1 pot presupune (pl. LV/5). Este puţin probabil ca aceste cuptoare să fi avut o boltă de lut, deoarece - mai ales în cazul celor care au pereţii îmbinaţi în unghiuri aproape drepte - forma nu este deloc adecvată amenajării unei cupole, iar pereţii, atâta cât s-au păstrat, sunt verticali. De asemenea, mi se pare puţin probabil să fi avut o boltă construită din vălătuci prinşi cu lut, zidită deasupra unui schelet de lemn (ulterior ars), deoarece ar fi fost mult prea grea, nesigură deci, pe de altă parte ar fi trebuit să apară în cuptor resturi de lut ars cu amprente de vălătuci. Soluţia ideală ar II fost amplasarea unui platóm de lut rectangular deasupra cuptorului. Presupunerea este confirmată doar în cazul locuinţei nr. la, în al cărei cuptor (şi în umplutura gropii locuinţei) au fost găsite fragmente dintr-un platou mare de lut (pl. TV/1-5). în ultimă instanţă, este posibil - în unele cazuri cel puţin - să fi lipsit bolta, situaţie ce ar face improprie denumirea
