Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Artă şi etnografie
340 Kiss Imola au fost într-un număr mai mare. Frescele sunt executate în stil academic încă specific sfârşitului de secol trecut. Existenţa lor a fost semnalată din nou, imediat după evenimetele din 1989 - căci înainte, pentru a fi salvate, au fost ascunse în spatele unor dulapuri imense în laboratorul de biologie - de fostul director al liceului Bura László şi publicate într-un articol în revista de cultură “Művelődés” în 199227, însă după cum afirmă autorul articolului, ele necesită a fi studiate în continuare, pentru identificarea tuturor personajelor şi descrierea lor detaliată. Din cele 12 fresce rămase, numai două sunt datate. Ele au fost executate în 1892, respectiv 1893 şi sunt compoziţii de mărimi considerabile, cea mare (3/2,25 m) reprezintă sala de şedinţe a Comitatului de la Cărei în timpul dezbaterilor. Un număr mare de delegaţi aşezaţi în jurul meselor lungi, sunt surprinşi de pictor înaintea luării unor decizii. Unii dintre ei parcă ar fi observat prezenţa artistului, care urmăreşte cu interes evenimentele, şi îşi întorc curioşi faţa spre privitor. Feţele înalţilor demnitari au fost executate cu o deosebită migală, purtând amprenta mâinii pricepute a artistului, care de-a lungul carierei sale a realizat nenumărate portrete. Fiecare figură exprimă o stare de spirit, o părere, un gând. Personajele sunt îmbrăcate în costume specifice demnitarilor epocii. Fresca este de asemenea un document, un izvor istoric preţios, ce redă cu fidelitate imaginea sălii prefecturii din Cărei, aşa cum arăta la sfârşitul secolului trecut. Lumina pătrunde în sală din stânga prin ferestrele neogotice ale clădirii. Cea de-a doua compoziţie, executată de pictorul sătmărean Bartók Lajos pentru sala de şedinţe a Gimnaziului reformat, azi sala profesorală, reprezintă o scenă istorică : principele Bethlen Gábor tronând în mijlocul oamenilor săi de încredere. Un înalt prelat îi întinde principelui un rotulus, pe care stă scris “CANONES” (legi). Scena este dominată de figura impunătoare a principelui Bethlen Gábor, costumat în ţinuta solemnă. Principele Bethen Gábor a fost ales de pictor sau de cei care au comandat lucrarea, deoarece avusese merite deosebite în sprijinirea Colegiului reformat din Satu Mare. Profesorul Bura László presupune că înaltul prelat, care întinde rotulusul principelui, poate fi preotul Milotai Nyilas István (1571 - 1623), ulterior episcop reformat, preot confidenţial al principelui. Milotai Nyilas István a fost înainte preot reformat al bisericii şi, totodată întemeietor al Colegiului reformat din Satu Mare. Prima bibliotecă a colegiului a fost cumpărată în 1632 din donaţia generoasă a principelui Bethlen Gábor. Celelalte fresce reprezintă personalităţi cu rol determinant în reforma religioasă. Pe peretele dinspre stradă, încadrând compoziţia cu principele Bethen Gábor, pictorul i-a înfăţişat pe Martin Luther şi Jean Calvin, promotorii reformei religioase. Amândoi sunt aşezaţi într-o nişă pictată după moda epocii în care au trăit. în partea superioară a nişei se observă la ambele personaje motivul scoicii (rocaille). Cele două fresce au aceiaşi dimensiune : 1/1,75 m. Martin Luther este reprezentat picior peste picior, cu cartea în mână, scriind. Faţa marelui reformator este calmă, plină de înţelepciune. Jean Calvin este reprezentat ca un bătrân cu barbă, ce-şi sprijină capul cu mâna stângă. Şi în cazul acesta accentul este pus de pictor pe faţa personajului, care meditează, probabil asupra importanţei reformei şi a principiilor rigide impuse de aceasta. Privirea este plină de înţelepciune, dar totodată, este pierdută în depărtări. La picioarele lui vedem aruncată o pană şi un rotulus. Pe peretele ce se află faţă în faţă cu geamurile, figurile impunătoare ale altor două personalităţi reprezentative ale religiei reformate atrag atenţia privitorului : Károli Gáspár şi Szenczi Molnár Albert. Ambele fresce au dimensiunile de 1/2,25 m. Károli Gáspár (1529 - 1591) a fost preot, ridicat apoi la rangul de protopop reformat, cu studii de teologie în Germania şi Austria. Născut la Cărei, are deosebitul merit de a fi tradus în întregime Biblia din limba latină în limba maghiară. Deci, locul său într-o asemenea clădire este incontestabil. Szenczi Molnár Albert (1574 - 1633) este un renumit scriitor religios 27 Bura László, A Kölcsey Ferenc Líceum freskói, ín “Művelődés”, nr. 7 din iulie 1992, p. 42 - 43.
