Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Arheologie
Faza finală a culturii Otomani în nord-vestul României 89 1981) au demonstrat că ceramica Igriţa conţine de asemenea mai multe componente. Alături de cele ale fondului Otomani, cele mai semnificative sunt cele de origine sudică, din mediul Cruceni-Belegis, eventual şi Gârla Mare. în afara lor se sesizează şi elemente tumulare, Piliny şi Suciu de Sus. Numeroasele piese de bronz, apărute mai ales în peşteri, datează parcursul evolutiv al grupului Igriţa în principal în cea de-a doua fază a Bronzului târziu transilvănean. Este însă probabil că acest parcurs a început încă în faza precedentă şi s-a terminat la începuturile fazei a treia a Bronzului târziu. în acest sens aduc dovezi depozitele de tip Arpăşel ce au apărut în număr mare în zona delimitată de descoperirile Igriţa şi care au în compoziţie piese cu o îndelungată perioadă de confecţionare şi folosinţă (Kacsó 1995). Prin mijlocirea comunităţilor Igriţa au ajuns în zona Tisei superioare unele elemente sudice, ce caracterizează şi ceramica următoarei etape cronologice, cea a culturii Găva. înaintarea înspre sud, sud-est a acestei culturi, ce trebuie înţeleasă mai mult ca o uniformizare a producţiei de bunuri pe spaţii întinse în cadrul unor grupuri sau comunităţi înrudite decât ca o deplasare efectivă de populaţie,*a determinat mai întâi sfârşitul grupului Cehăluţ, apoi şi a grupului Igriţa. Note: *Versiunea în limba germană a acestei comunicări a fost prezentată la conferinţa “Die Otomani-Füzesabony- Kultur - Entwicklung, Chronologie, Wirtschaft”, 27-28 noiembrie 1997, Dukla - Polonia. 1 Materialele de la Pişcolt şi Acâş le-am studiat la Muzeul din Cărei, cu amabila permisiune a domnilor I. Németi şi N. Iercoşan, cărora le mulţumesc şi pe această cale. Lista de descoperiri Lista 1 Descoperiri Cehăluţ 1. Acâş-Crasna Veche, jud.Satu Maré. Aşezare (pl. V - IX, 1-2). 2. Andrid-Curtea Fermei CAP, jud. Satu Mare. Aşezare. Németi 1978, 99, fig. 1, 1, fig. 2, 1. 3 şi fig. 3, 3. 3. Berveni-Fabrica de Cânepă, jud. Satu Mare. Aşezare. Németi 1978, 100, fig. 2,2. Berveni-Râtul Caprei. Aşezare. Németi 1990, 19 sqq. fig. 1-9 (aici şi ceramică Gáva). 4. Cărei- Ferma Spitz, jud. Satu Mare. Aşezare. Németi 1990., 29 sqq. fig. 10 - 15, 1 - 8 şi fig. 16 (aici şi ceramică Gáva). Carei-Bobald VIII/Bobăld VIII. Aşezare. Németi 1990, 45. 5. Căpleni-Malul Crasnei, jud. Satu Mare. Aşezare. Németi 1990, 39, fig. 15, 9-14 (aici şi ceramică Gáva)'. 6. Cehei-Misig, jud. Sălaj . Aşezare. Lakó/Rad 1988; Bejenariu/Lakó 1996. "7. Cehăluţ- Telek, jud. Satu Mare. Aşezare. Németi 1978, 100 sqq. fig. 2, 4-6. 9; Bader 1978,56, pl. 31, 12-18.
