Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Artă şi etnografie
Maeştri sătmăreni. Ligeti Antal. Bartók Lajos 341 protestant cu studii de teologie la Wittemberg, Strassburg, Heidelberg, unde a deprins şi tehnica tiparului. Elev al lui Károli Gáspár el este autorul unui dicţionar latin-maghiar şi al unuia maghiar-latin (1604). Szenczi Molnár Albert mai publică şi o ediţie îmbunătăţită a Bibliei traduse de Károli Gáspár. Trăind mai toată viaţa în străinătate, odată cu izbucnirea războiului de treizeci de ani se întoarce în ţară la invitaţia principelui Bethlen Gábor. Pe cel de-al treilea perete de o parte şi de alta a uşii ce se deschide în sala vecină, întâlnim chipurile a doi episcopi reformaţi : Sélleyi M. István şi Balogh János. Sélleyi M. István (1627 - 1692) având înalte studii de teologie la Utrecht şi alte vestite universităţi apusene, a fost condamnat la moarte la Bratislava de “delegatum judicium”, dar contele Leopold Kollonitsch, mare duşman al protestantismului, îl aruncă în temniţă în 1674 şi, împreună cu 40 de camarazi ai săi, este trimis la Neapole la galeră. A fost eliberat doar în 1676, iar în 1677 s-a întors în ţară. A fost şi este considerat pe bună dreptate, ca un martir al protestantismului. Nu ştim care au fost motivele alegerii făcute de Bartók Lajos sau de cel care a comandat lucrarea în privinţa celor patru personaje pictate pe plafonul sălii. Aceştia sunt: principele Bocskai István, principele Bethlen Gábor, principele Gheorghe Rákóczi I şi împăratul Iosif al Il-lea. La cei trei principi ai Transilvaniei, fiecare având legături mai mult sau mai puţin importante cu Satu Mare,voi indica anii în care au trăit, iar la Iosif al Il-lea anii domniei. Principele Bocskai István (1557-1607) este figura machiavelică a vieţii politice ardelene, care s-a evidenţiat în organizarea şi conducerea luptei antihabsburgice. în 1605, sub conducerea lui, începe asediul cetăţii Satu Mare, pe care o cucereşte cu ajutorul sătmărenilor. Principele este reprezentat într-un medalion baroc, bust, parcă iese dintr-un coş cu flori. In urma restaurărilor repetate personajul şi-a pierdut din valoarea artistică iniţială. Principele Bethlen Gábor (1580 - 1629). De numele vestitului principe este legată înfiinţarea bisericii reformate din Satu Mare, căci în 1622 biserica din cetate aparţinând catolicilor este donată de Bethlen Gábor reformaţilor. Figura principelui este reprezentată tot ieşind dintr-un coş cu flori baroc, mai bine realizată din punct de vedere artistic decât cea dinainte. Principele Gheorghe Rákóczi I (1593 - 1648) în 1645 este stăpânul cetăţii Satu Mare. El este reprezentat de Bartók Lajos din profil, cu barbă, cu privirea pierdută. Ultima personalitate politică reprezentată de pictor este Iosif al Il-lea (1780 - 1790), ilustrul reformator al casei de Habsburg, n-a prea avut, după cunoştinţa noastră nici o legătură cu Sătmarul. De la înălţimea sălii tronează bustul inconfundabil al arhicunoscutului împărat. Luate împreună, aceste fresce care împodobesc pereţii Liceului Kölcsey Ferenc, au o deosebită valoare artistică şi documentară, căci au fost executate de un artist sătmărean, după moda şi cerinţele epocii, care dovedeşte un incostestabil simţ artistic şi talent. Tot la Satu Mare Bartók Lajos realizează şi lucrările “Haiducul”, “Casa în sat”, “Lângă şemineu”, “Ghicitoarea”. Aceste opere pictate în ulei au aparţinut acelui curent idealist, romantic, care a caracterizat pictura europeană în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dar care şi-a avut rolul bine determinat în evoluţia artei picturale. în 1889 pictorul Bartók Lajos va părăsi Sătmarul, ocupând postul de profesor de desen în localitatea Vác, la o şcoală specială de surdo-muţi. De atunci va fi preocupat de arta portretului, care a fost foarte la modă la cumpăna secolelor XIX - XX. Portretul a fost mult gustat nu numai de marea nobilime ci şi de burghezie, ajunsă acum la o stare de stabilitate materială. Nu se cunoaşte anul în care Bartók Lajos s-a mutat la Budapesta, dar câteva din lucrările pictate acolo sunt: “La dans”, “Cântecul meu”, “Duşmanii”. Din păcate nici o lucrare a pictorului Bartók Lajos nu se găseşte în colecţia Muzeului Judeţean Satu
