Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Arheologie
Descoperiri arheologice în aşezarea neolitică târzie de la Cărei, Cozard 29 spaţii largi, de multe ori însoţite de buline mari (pl. 7/9; 14/7-8 şi 17/6), considerat ca import Petreşti în mediul Herpâly57 58 ori Tisa38. Maniera de execuţie şi motivul nu este de loc petreştean59, el apărând destul de des la Cozard, Salca60 şi Săcuieni61. Un alt motiv şi o tehnică deosebită în acelaşi timp, a fost descoperit pe două fragmente în G.2 şi constă din solzi de culoare roşie, pictaţi pe un fond alb-gălbui (pl. 9/1 Îşi 10/4) într-o combinaţie şi manieră originală. Presupunem pentru aceste două tehnici şi motivistică, o origine locală. 2. Ornamentele plastice constituie cea mai bogată şi diversă formă de decorare a ceramicii şi se prezintă sub formă de:- crestături simple pe buza vaselor (pl. 4/6; 6/9; 7/9; !n7!,; 15/6; 16/12; 19/8-9; 25/3);- crestături adânci, oblice pe buza îngroşată de obicei a vaselor (pl. 16/2; 17/9; 25/22);- proeminenţe - umflături (3-6 la număr) pe buza (de obicei lobată) a cupelor, având aspect de creastă, sub care aproape întotdeauna se găsesc 1-2 perforaţii mici (pl.7/2; 8/1-2, 10; 10/7; 17/6; 21/4; 22/1; 23/3);- protome zoomorfe (pl. 12/2-4);- butoni mari, alungiţi, dispuşi orizontal şi perforaţi vertical (pl. 3/1, 3, 6; 4/7, 9; 6/1-2; 7/1, 13; 10/1, 7, 11; 11/1; 13/7; 14/2; 16/4; 18/1; 19/13; 21/1) şi dispuşi verticali şi perforaţi orizontali, simpli sau dubli (pl. 7/2; 15/8; 16/2; 20/13; 22/5; 25/22);- butoni cilindrici (pl. 4/2; 10/3; 18/3, 6);- butoni în formă de şa (pl. 6/8 şi 17/4);- proeminenţe simple mici şi mari (pl. 3/4; 14/1; 15/6; 17/5 şi 29/11, 14, 16);- butoni în formă de pastilă (pl. 3/1; 6/3; !&7!# şi 25/1-2);- proeminenţe - apucătoare în formă de talpă (pl. 4/8; 7/2-3; 12/1 şi 16/3);- torţi perforate (pl. 6/5-6 şi 9/3);- butoni simpli (pl. 6/7, 9 şi 16/6, 9);- linii întrerupte, incizate se găsesc destul de rar (pl. 13/5);- torţi dreptunghiulare cu decor zoomorf (pl. 12/4). în general, toate ornamentele plastice descoperite în G.2 de la Cozard, se regăsesc în culturile şi grupurile culturale contemporane. O mare excepţie o constituie vasele cu profilul în “S“ (căni sau oale) decorate, pe linia diametrului maxim, cu apucătoare în formă de talpă (pl. 4/8; 7/2-3; 12/1 şi 16/3). Acest tip de vas şi ornament, confecţionat de obicei din pastă de bună calitate, bine netezit ori lustruit, este după opinia cercetătorilor maghiari, specific culturii Bicske II - Sopot II62 din Transdanubia care contribuie la geneza culturii Lengyel şi este considerat import în mediul cultural Tisa63. Numărul relativ mare de fragmente aparţinând acestui tip ceramic descoperite în G.2 de la Cozard sugerează intense legături de schimb ale comunităţilor neolitice târzii din N-V României cu vecinii din vest, reapectiv purtătorii culturilor Lengyel II şi Tisa,faza clasică (II). Nu putem încheia sumara prezentare a materialului arheologic din G.2, fără să menţionăm şi două fragmente de lut ars, de formă paralelipipedică, vopsite cu o culoare roşie, ce se păstrează sub formă de pete. Probabil şi acestea sunt picioare de altăraşe de cult (pl. 9/7 şi 25/18).Analogiile cele mai apropiate pentru altăraşele de cult se găsesc la Oradea'7 N. Kalicz, P. Raczky, ActaArchHun, 36, 1984, p. 85-136. 58 La Szegvár-Tűzköves, cf. 1. Korek, op. cil., p. 58, fig. 22 şi Véztő-Mágor, cf. K. Hegedűs - J. Makkay op.cit., p. 88, fig. 5. 9 Informaţie de la D-l 1. Paul, căruia îi mulţumim cu această ocazie, vezi şi l.Paul, Cultura Petreşti, Bucureşti, 1992, p. 71-93, pl. XXX-XLIX. 60 D.lgnat, Crisia, VI, 1976, pl. 1/9, 17. 61 S.A.Luca, N.Iercoşan, Săcuieni-Horo, în prezentul volum. 62 N. Kalisz, J. Makkay, ArchÉrt., 99, 1972, 1, p. 3-14, fig. 6/16, 20/21. 63 P. Raczky, Öcsöd-Kováshalom, în The Late Neolithic..., p. 83, fig. 45.
