Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)

Istorie

282 Dorin Dărăban Unii au fost deportaţi chiar din 1 ianuarie 1945 ex. Andrek Ştefan din Moftinul Mare, Glazer Iosif din Ardud etc. Al doilea val de deportări masive a fost făcut între 13-15 ianuarie 1945 şi au fost ridicaţi cetăţeni din următoarele localităţi: Hurezu Mare, Sanislău, Santău, Terebeşti, Petreşti, Căpleni, Foieni, Moftinul Mare, Craidorolţ, Cămin, Poiana Codrului. La Căpleni s-au făcut deportări în zilele de 4-9 ianuarie, Moftinu Mare 6,8,31 ianarie 1945, Cărei 4,5, 31 ianuarie, Sanislău 8,9,10,13 ianuarie, Ardud 22,29,30 ianuarie , Mădăras 5,13 iar Turulung 4,5 ianuarie, Urziceni 5,9 ianuarie, Satu Mare 5,22, ianuarie etc. Au fost depistate câteva cazuri de deportare încă din luna decembrie 1944 ex. Schiesz Iacob din Răteşti (2 decembrie), până în mai 1945 ex.Czunbel Ianoş din Sanislău (3 mai). Au fost de asemenea deportaţi copii, în ciuda prevederilor foarte clare, ex.Trunk Rozalia din Tiream (15 ani), Tempfli Veronica din Răteşti (13 ani) sau soţ şi soţie sau frate şi soră ex.Hermann Matilda şi loan din Terebeşti, Merk Maria şi Ernest din Moftinu Mare. Ridicarea populaţiei şvăbeşti s-a făcut la nivelul localităţii respective. în general, concentrarea celor care urmau să fie deportaţi s-a petrecut sub semnul derutei, al cunoaşterii situaţiei reale deşi toţi simţeau un pericol iminent. Dislocarea şvabilor sătmăreni şi deportarea lor s-a făcut cu multă greutate, fiind o întrerupere bruscă a unei vieţi integrate organic în lumea satului, cu o mentalitate exclusiv rurală, fără seisme care să marcheze comunitatea. S-a făcut o fracturare a unor existenţe constituite pe continuitate şi implacabilitatea unui ciclu vital caracteristic entităţii săteşti." Impactul cu o lume necunoscută a generat deruta în rândul oamenilor mai ales în rândul celor tineri, nedislocaţi până atunci din universul satului la aşa o mare distanţă de locurile natale şi într-o manieră aşa de bruscă. Acest impact asociat cu o lume necunoscută, a făcut ca deportarea să fie considerată de lumea ţărănească ca o fatalitate încorporată destinului lor. Cu toate că în general, deportarea s-a făcut intempestiv, găsind pe majoritatea nepregătiţi, au existat totuşi semnale că acest lucru se va petrece. Au circulat informaţii privind ridicarea şvabilor , mai ales în lumea românească, care i-a avertizat pe consătenii lor, asupra iminenţei deportării, "A venit la noi un vecin român, care ne-a spus că mâine ne vor ridica ruşii"’6 în alte locuri totul era învăluit în tăcere şi îngrijorare "nu ne-a spus nimeni nimic, nici unde ne duce nici de ce ”'7. S-a ascuns în permanenţă adevărata cauză a deportărilor, mai ales proporţiile pe care le-a luat aceasta; păreau simple concentrări de populaţie pentru un timp relativ scurt. S- au folosit explicaţii circumstanţiale sau confortabile pentru preîntâmpinarea oricăror forme de rezistenţă "după înregistrarea celor prezenţi au spus că ne vor lăsa imediat acasă",s. Departing of the German population of Satu Mare (Summary) The deporting of the German population is placed in the time when Romania was forced to obey to the stipulation of the stipulation of the Armistice Convetion. The same thing happened in Poland, Hungary, Jugoslavia and Soviet Union. The reason is cooperation with the German Army. The action was done in the hard time of winter. The steps made on differnet levels had no results. 55 Radosav Doru, op.cit., pag.22. 36 Mărturia lui Matusz Matilda, (1923), Terebeşti 37 Idem, Suciu Maria, (1924), Poiana Codrului ''K Idem, Herman Maria, (1916), Terebeşti

Next

/
Oldalképek
Tartalom