Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Istorie
254 Gheorghe Haiduc un comerţ clandestin nedeclarat. Iar unii dintre aceştia din urmă se ocupau şi cu agricultura, găsindu-şi rostul prin munca câmpului de care vom aminti mai jos. Având o bază funciară dezvoltată şi bine pusă la punct, mulţi evrei au atins treapta socială de mici moşieri, iar cei cu pământ puţin arendau unele terenuri care le asigura cele necesare prin munca de agricultură.17 Alţi izraeliţi erau buni meseriaşi şi se bucurau de mare popularitate prin meserie în rândul colectivităţii săteşti. Cine din generaţia vârstnică nu-şi aminteşte despre Neufeld Bala cel mai bun croitor din sat, sau despre croitoresa pentru dame Pepi. Din rândul meseriaşilor tâmplari cel mai îndemânatic specialist în tâmplărie a fost Lazăr Azik şi mulţi, mulţi alţii care practicau alte meserii.18 în capitolul I am arătat că în Vama erau trei asociaţi care se ocupau cu exploatări forestiere, dar şi cu prelucrarea şi debitarea lemnului, care în zona Oaşului era foarte necesară dar şi productivă . La Vama, era un caz fericit pentru patronii celor trei societăţi descrise în capitolul I, deoarece din vechi timpuri (sec.XVIII-XX) la noi era o fabrică de cherestea care a funcţionat în apropierea gării de azi. După ce s-au terminat exploatările forestiere a lemnului de esenţă stejar din lunca Tainei şi a Turului, depresiunile Darvaş, Valea Măriei, Valea Răcşii, Valea Birtului, fabrica a fost mutată în anul 1922 la Luna, unde a funcţionat până în anul 1939, asigurând prelucrarea lemnului exploatat de la Dealul Mare (Nagyhegy), Cornetul Vămii, Cornetul Negreştiului, Salhedi, Seleşan, Coasta Căptii, Valea Puturoase, etc. încheindu-se şi aici exploatările forestiere fabrica s-a scindat în două părţi, din care una a fost mutată la Bixad, iar cealaltă în Câmpulung la Tisa19. La fabricile forestiere din zonă a lucrat şi populaţia evreiască dintre care unii ca patroni şi antreprenori iar alţii ca muncitori. Am făcut această descriere, pentru că, întreaga activitate forestieră din zonă şi mai ales din Vama era curpinsă în cadrul celor trei societăţi menţionate mai sus şi care tot de aici îşi recrutau şi forţa de muncă. Printre patronii din perioada interbelică putem aminti pe: 1 .Iacob Brendstein, născut în Buştina 1907, căsătorit în Vama; 2. Herman Brandstein npscut în 1904; 3. Zelman Leibi Brandstein născut în 1902. Toţi trei din părinţii Samuel Brandstein şi Hermina Leibi, locuitori în Vama la numărul 127. Deci ei formau cea mai mare societate forestieră. Din fericire s-au reântors toţi trei acasă la Vama din deportare (vezi act nr. 1 158/15.VII.1945, act nr.l 157/15.VII.1945, act nr.l 156/15.VII.1945. Aşa după cum se observă comuna Vama avea bune condiţii economice şi sociale şi putem spune că toate activităţile ce reprezentau ocupaţiile acestora fără deosebire de etnie, asigurau bune condiţii de viaţă pentru fiecare familie, inclusiv cele de izraeliţii, care posedau o situaţie economică şi de capital bună. Un singur lucru nu înţelegem? de ce n-au rămas despre evrei documente scrise atunci la deportare? Câţi erau numeric în fiecare comunitate şi ce bunuri posedau? în ceea ce priveşte Vama, din întâmplare am găsit un tabel cu 28 capi de familie în care sunt menţionate clădirile şi suprafeţele funciare din intravilan pe care le posedau la deportare. Dar nici acestea nu exprimau adevărul, deoarece nu s-a făcut un inventar al animalelor, uneltelor gospodăreşti şi ale altor bunuri din interiorul locuinţelor, mărfurile din prăvăliile comercianţilor şi apoi peste toate acestea , multe familii nici nu sunt cuprinse pe * IX 17 Informator Rakoş Karol 1880-1962. IX Informator Pintea Mihai Moreanu n. 1890-1974, str.Principală. Informator Rakoş Paraschiva Gherzănoaie 72 ani str.Principală la 731.
