Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Istorie
238 Claudiu Porumbăcean în ceea ce priveşte Prefectura, în perioada guvernării ţărăniste, ea a fost condusă de dr. Andrei Doboşi (avocat) în perioada 15 noiembrie 1928 - 24 aprilie 1931 şi dr. Gavril Oşianu (avocat) în intervalul 11 iunie 1932 - 16 noiembrie 193 3 27. La 20 iulie 1932, dr. Coriolan Bohăţiel este ales senator în Sfatul Ţării cu 12.856 de voturi; aceeaşi sursă ne mai informează că un alt candidat pentru Senat este Andrei Doboşi, din partea consiliilor 28. înainte cu două luni de părăsirea conducerii ţării (septembrie 1933) conducerea judeţeană a P.N.Ţ. publică în presă un raport (un fel de dare de seamă) referitor la ceea ce a făcut partidul pentru ţară, judeţ şi municipiul Satu Mare. Dar să vedem care sunt realizările P.N.Ţ. la nivel judeţean: “1). Guvernul, îndată ce a pus mâna pe frânele ţării a ordonat reintegrarea consiliilor comunale şi a celui judeţean, precum şi al municipiului Satu Mare, dizolvate de fostul guvern Iorga - Argentoianu, care a instituit comisiuni interimare, pentru a da partizanilor lor câte un os de ros ... 2). De la mutarea capitalei judeţului de la Cărei la Satu Mare, Prefectura judeţului a trăit din mila Primăriei Satu Mare. Acum s-a hotărât edificarea Palatului Administrativ al judeţului, pentru care scop sunt bani strânşi 9 milioane. 3). Prefectul a făcut toate demersurile şi toate formele pentru ca satele să capete păşunile şi pădurile pe care le cer. Nădăjduim că în scurtă vreme aprobarea să vină şi de la Minister. 4) . Pentru întreţinerea drumurilor şi podurilor judeţene s-a cheltuit suma de 3.408.440 lei, ceea cea alte guverne au cheltuit pe lucruri care nu se văd ... 5) . Prefectura a împărţit ajutoare celor nevoiaşi 224.000 lei, iar bisericilor le-a dat ajutor în sumă de 1.619.000 lei. 6) . Prefectura şi Comitetul şcolar judeţean a dat pentru construirea de şcoli noi şi pentru reparare 758.946 lei. 7) . S-a desăvârşit reforma agrară prin împroprietărirea voluntarilor cu 300 iugăre. 8) . în Ţara Oaşului, în comuna Racşa s-a făcut o pepinieră de plasă unde se cresc altoi de tot felul. S-a dat gratuit ţăranilor 5.000 altoi. S-au plantat pe şosele şi dealuri sterpe. La Ardud - o grădină de cultură a cerealelor; la Fersig - o pomărie şi crescătorie de oi de rasă Caracul ...”29. Cu toate aceste realizări, la nivel naţional P.N.Ţ. îşi pierde influenţa în rânduielile electoratului; o dovadă fiind rezultatul alegerilor parlamentare din decembrie 1933, când a întrunit doar 13,9% din totalul voturilor 30. Ca urmare a acestei decăderi, după trecerea în opoziţie, în cadrul partidului se procedează la unele schimbări. în funcţia de preşedinte a P.N.Ţ. a fost ales Ion Mihalache. A urmat o perioadă de ample dezbateri ideologice şi politice în timpul căreia ţărănismul a căpătat noi nuanţe şi dimensiuni 31, s-a adoptat un statut (1934) şi un nou program al partidului (1935). Conducerea partidului a adoptat acest nou statut ca urmare a unei cerinţe de reorganizare. Noul statut asigură “criterii adecvate selecţionării cadrelor, asigură în conducere un loc de frunte ţăranilor, care de acum vor lücra în diferite comitete cu intelectualii partidului, şi acordă o deosebită atenţie tineretului. 27 în serviciul patriei, Prefectura Satu Mare, 1937, p.91. 28 "Satu Mare" - anul XIV, nr.32/24 iulie 1932. 29 Idem - anul XV, nr.27/17 septembrie 1933. loan Scurtu - Istoria .... p.469. 11 Iuliu Maniu - Testament..., vez p,159("economia dirijată, social organizată").
