Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Istorie
Directorial comunist la Satu Mare 225 Un caz celebru pe atunci a fost acela al grupului de militari conduşi de maiorul Sibilobszki, locotenentul Belló şi sergentul Tarsanczki, din fostul regiment 12, acuzaţi că au încercat răsturnarea regimului comunist şi de legături cu trupele române”. Ei au fost condamnaţi la moarte şi numai ofensiva trupelor romane i-a scăpat de execuţie. O atenţie deosebită a fost acordată de către cele două Directoriate de la Satu Mare şi Cărei, creerii de consilii de muncitori şi ţărani în localităţile rurale. încă în 26 martie 1919 Directoriul din Satu Mare se adresa pretorilor din Csenger, Oaş, Satu Mare, Mátészalka, Fehérgyarmat, Seini, Ardud şi Cărei cerându-le să organizeze consilii ale muncitorilor şi ţăranilor alcătuite din 8-10 membri în fiecare localitate’4. Documentar avem atestate asemenea organizaţii în cel puţin 26 de localităţi din Satu Mare: Peleşu Mare, Peleşu Mic, Pir, Csenger-Ujfalu, Doba, Andrid, Moftinu Mic, Oar, Dara, Apa, Medieşu Aurit, Batard, Craidorolţ, Noroieni, Vetiş, Micula, Vama, Adrian, Cărăşeu, Beltiug, Borleşti, Petea, Halmeu, Bixad, Huta Certeze, etc33 34 35 36 37. Este de remarcat că în general aceste directorii locale apar în satele mixte şi mai puţin în satele curat româneşti. Sunt şi cazuri deosebite în care românii se lasă amăgiţi de ideile comuniste participând în noile organisme ale puterii. Aşa este cazul învăţătorului loan Cozma din Petea care în luna ianuarie 1919 încă era militant înfocat pentru unire pentru ca în 30 martie să devină secretarul directoriului din localitate"6. Sau la Huta Certeze, unde în 6 aprilie se ţinea şedinţa Directoriului din localitate şi care hotărea separarea politică de comuna Certeze pe motiv că aveau circa 140 numere de casă şi 400 bărbaţi de peste 18 ani iar printre membrii consiliului revoluţionar figura şi preotul Lubomirszky pe care în lunile noiembrie 1918- ianuarie 1919 îl găseam alături de Petru Ilea în acţiunile de organizare de consilii naţionale române"7. Şi la Borleşti printre cei 8 membri ai consiliului revoluţionar figurau doar 2 şvabi şi restul români din care Miclăuş George, Doroş loan şi Miclăuş loan făcuseră parte şi din Consiliul Naţional Român 38 39. Sigur ca regimul comunist nu a precupeţit nimic pentru a câştiga de partea sa pe români începând cu acordarea unor ajutoare materiale şi până la trimiterea unor delegaţi de la centru însărcinaţi cu formarea de directorii locale aşa cum este cazul lui Ferenczi Ferenc expediat în 1 aprilie 1919 în Ţara Oaşului pentru a organiza consilii româneşti de muncitori • w -39 şi ţaram . Regimul comunist a luat măsuri radicale în domeniul economic încercând să pună mâna pe acest sector care i-ar fi dat posibilitatea să controleze apoi societatea în ansamblul ei. Este incredibil câte măsuri de naţionalizare a putut lua Directoriul Sătmărean în mai puţin de o lună de zile şi efectiv să le pună în aplicare! De acest domeniu se ocupa secţia de socializare a Directoriului care din 28 martie s-a mutat în palatul episcopal trimiţând în 9 aprilie o telegramă primarilor în care informa că prelua toate problemele privind socializarea bunurilor40. Măsurile de socializare pornesc încă în data de 24 martie 1919 când Directoriul acorda împuternicire lui Ullman Sándor şi Sámuel Simon de a rechiziţiona de la Iosif Şutai automobilele şi camioanele de interes obştesc. La nevoie ei puteau apela şi la ajutoare militare pentru îndeplinirea sarcinii41. 33 loc.cit., act nr.2211/1919. 34 loc.cil., act nr. 139/1919. 35 loc.cil. act nr.2742, 2724, 2669, 2646, 2640, 2333, 2233, 1633, 1641, 1590, 1586, 953, 1410, 1416, 1418, 1425, 1480, 679,2091,2627, 1697, 2743/1919. 36 "Szatmári Népszvava", an I, nr.78/4 aprilie 1919, p.3. 37 Arh.Naţ. Satu Mare, fond Directoriul, act nr. 1623/1919. 38 loc.cil., act nr. 1697/1919. 39 loc.cit., act nr.516/1919. 411 loc.cit.. fond Directoriul din Carei, act nr.3545/1919. 41 loc.cit., fond Directoriul din Satu Mare, act nr.31/1919.
