Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Istorie
Directoriul comunist la Satu Mare 223 Ernő, Tankóczy Béla, etc.14 Oameni cu o pregătire excepţională care din păcate şi-au pus cunoştinţele în slujba unui regim totalitar! Primele măsuri luate de noul organism s-au îndreptat după cum era şi firesc spre atragerea de partea sa a regimentelor de infanterie 5 şi 12, a trupelor de secui care staţionau la Satu Mare. Acest lucru a fost reuşit chiar în după amiaza zilei de 22 martie când mulţimea s-a îndreptat din centrul oraşului spre cazarmi fraternizând cu soldaţii15 16. Directoriul a trecut imediat la împărţirea trupelor în 3 grupe: o parte mică a fost demobilizată primind însărcinări civile din partea Directoriului1 , o altă parte împreună cu ofiţerii care au rămas au fost înrolaţi în detaşamentul secuiesc iar ultima gmpă s-a constituit în batalionul format de Sfatul soldăţesc sătmărean. Batalionul era compus din patru companii numărând aproximativ 800 de soldaţi, conduşi de Boromisza Tibor, membru al Directoriului, comisar al poporului pentru probleme militare şi aparţinând de circumscripţia militară roşie Oradea17. Circumscripţiile roşii au fost organizate pe brigăzi (dandár) fiecare brigadă în 2-3 regimente, acestea erau împărţite în 2-5 batalioane, fiecare batalion în 3-6 companii, fiecare companie în 3-5 plutoane, fiecare pluton în 2-3 grupe, iar grupa era formată din 10-20 ostaşi roşii18. O problemă au constituit-o trupele de secui care nutreau o aversiune "faţă de ideologia republicană a muncitorimii", fiind necesară intervenţia Guvernului de la Budapesta în care îi chema pe secui să se supună noilor autorităţi şi comandanţilor numiţi de către comisarul guvernamental cu probleme militare19. Oricum, după mărturia lui Aurel Popp, necazurile cu trupele de secui n-au încetat, deşi comandamentul lor a fost mutat în primărie pentru a putea fi mai bine supravegheat. Pentru a asigura siguranţa regimului Directoriul a desfiinţat jandarmeria şi poliţia înfiinţând în locul lor unităţi revoluţionare care aveau sarcini de apărare a obiectivleor importante din oraş, păstrarea ordinii şi apărarea puterii. S-a trecut în acelaşi timp la dezarmarea tuturor locuitorilor din judeţ printr-un ordin emis în 25 martie 1919 care prevedea obligativitatea predării armelor şi echipamentelor militare20. Măsura s-a aplicat efectiv existând adresele pretorilor din Crasna şi Şimleu care arătau că acţiunea de depunere a armelor era în curs de desfăşurare la ea participând notarii cercuali în conlucrare cu consiliile muncitoreşti locale21 22. Ea se suprapunea cu acţiunea de recrutare a tinerilor în gărzile roşii declanşată de Directoriul din Cărei care expedia în 5 aprilie 1919 o telegramă tuturor primarilor şi primpretorilor din judeţ“. Un fapt interesant în istoria revoluţiei comuniste din judeţul Satu Mare a fost că au existat două directorate judeţene, unul la Satu Mare şi altul la Cărei şi care de foarte multe ori au fost concurente. Directoriul din Cărei s-a înfiinţat probabil în data de 23 martie 1919 de când datează o dispoziţie a lui de suspendare din funcţie a comisarului guvernamental Makray Mihály, potrivit ordinului 1646 a comisarului de interne de la Budapesta. Această dispoziţie era adusă la cunoştinţă tuturor oficialităţilor, inclusiv subprefectura, palşilor Tăşnad, Crasna, Şimleu, oraşul Şimleu precum şi celorlalte plăşi sătmărene. 23E1 era format din 14 persoane: Lucz György, Drágus István, Farkas Dezső, Kecsnér István, Marián 14 Arh.Naţ. Satu Mare, fond Directoriul, act nr. 1858/1919 15 "Szamos", nr.76/29 martie 1919. 16 Arh.Naţ.Satu Mare, fond Directoriul, act 12/1919. h loc.cit., fond Aurel Pop, dós. 10, f.4. 18 loc.cit., fond Directoriul, act nr.73/1919. 19 loc.cit., act nr.24/1919. 20 loc.cit., act nr.25/1919. 21 Arh.jud.Szabolcs-Szatmár, fond Prefectura..., act nr. 2664 şi 2766/1919. ~ loc.cit., act nr. 2469. 22 loc.cit., act nr. 57/1919.
