Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)

Istorie

194

Erdei Liviu Gheorghe

administraţie găsim referiri la " stagnarea ce se constată în toate ramurile industriale ", numărul construcţiilor scade rapid.

De exemplu la " Prima Fabrică de Cărămizi cu Aburi S.A. " Satu Mare se găseau în stoc la această dată peste 300.000 cărămizi. în tot timpul anului nu s-a putut realiza din vânzarea de cărămizi decât 7.152,06 K. ceea ce înseamnă că din producţia şi aşa scăzută la cca. 950.000 bucăţi de cărămizi nu s-a putut comercializa decât 5 - 650.000 bucăţi. Este o scădere sensibilă deoarece faţă de 2.500.000 bucăţi cărămizi, a căror producere şi-a asumato prin contractul de cartell iar cele 800.000 cărămizi produse reprezintă numai 29,2 % din capacitatea de producţie şi totodată o scădere de 1.750.000 cărămizi cauzată de "... lipsa de construcţii, stagnarea tuturor ramurilor industriale, preţul scăzut al cărămizilor... "20

în 1902 la " Prima Fabrică de Cărămizi S.A " Satu Mare, 15 acţionari deţin 724 acţiuni reprezentând 2/3 din numărul acţionarilor, iar membrii Consiliului de administraţie deţin 494 acţiuni, mai mult de 50 %, după cum urmează: Antal Kristóf 120 buc., Berenczei Kovács 80 buc., Friedmann Mór 70 buc., Domahidy István 60 buc., Emerich Tivadar 60., Lengyel Márton 54, Litteczky Endre 50 buc..21

în 1901, pe baza Legii Comerciale paragraful 29, societatea hotăreşte reducerea valorii acţiunilor cu 25 % prin plata sumei respective la acţionari, scăzând astfel valoarea acţiunilor de la 200 K. la 150 K., concomitent şi capitalul fundamental este scăzut de la

200.000 K. la 150.000 K. Societatea nu are creditori şi încearcă o ieşire din impasul financiar prin această scădere a capitalului fundamental şi prin scoaterea la vânzare a unor terenuri aflate în proprietatea societăţii. In anul 1902 se contractează un împrumut de

20.000 K. de la Banca Austro - Ungară. Se preconiza ca acest împrumut să fie acoperit din preţul de vânzare a unor terenuri aflate în proprietatea societăţii, care aflându-se în zona de urbanizare a municipiului, se puteau parcela şi vinde la preţuri ridicate. Cu toate că terenurile se aflau în imediata apropiere de sediul fabricii nu puteau fi folosite decât cu pierderi destul de importante, exploatarea lor fiind nerentabilă22

în cursul anului 1901 se obţine un profit de 16.000 K., bilanţul este făcut după scăderea capitalului fundamental. Din acest profit revine un devidend de 10 K. pe acţiune. Averea societăţii, cum reiese din bilanţul anului 1902, era formată din:23

Nr

Obiectul

Valoarea

N

r

Obiectul

Valoarea

1

terenuri

78.000 K.4

terasamente

9.000 K.

2

cuptoare circulare

70.000 K.5

maşini

2.000 K.

3

soproane, depozite

12.000 K.6

unelte

2.234 K.

iar din producţia de cărămizi se realizează în acest an 31.537,60 K., iar din ţigle 885,46 K. Profitul net realizat al anului 1902 a fost de 14.410 K. la care se adaugă profitul din anul trecut care nu s-a împărţit acţionarilor, profitul împărţit în devidende este de 16.055,87 K.

Scăderea capitalului fundamental pe lângă că a scos societatea din impasul financiar, precum şi împărţirea celor 100 de acţiuni în 1.000 bucăţi, era o măsură de prevedere. Capitalul fundamental al societăţii nu mai era acoperit de un grup restrâns care investeau sume mari şi în cazul acesta pierderile eventuale ar fi fost mari, în raport cu suma investită . într-un cerc mai mare de acţionari cota parte de pierderi fiind mai mică în general

20 Arh. Naţ., Fond Tribunal, Dosar de firme, CCLXVII

21 Arh. Naţ., Fond Tribunal, Dosar de firme, CCLXIX

22 Arh. Naţ., Fond Tribunal, Dosar de firme, CCLXIX

23 Arh. Naţ., Fond Tribunal, Dosar de firme, CCLXIX