Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Istorie
192 Erdei Liviu Gheorghe Scăderea numărului de cărămizi vândute între anii 1897 - 1899 în anul 1890 oraşul avea 2 fabrici de cărămizi, mai mulţi producători individuali care aveau angajaţi 61 muncitori15 Cu 10 ani mai târziu în oraş sunt patru fabrici de cărămizi, care aveau 30 de angajaţi. In momentul întocmirii statisticii probabil fiind postsezon nu sunt trecuţi decât muncitorii permanenţi, pe de altă parte fiind vorba de muncitori necalificati nu se cunoştea precis numărul acestora, patronii făcând evaziuni fiscale. Dintre întreprinderi: 2 lucrau cu 1 muncitor, 1 lucra cu trei angajaţi, iar cea de a patra cu 25 angajaţi.16 Probabil aceştia reprezintă muncitorii angajaţi pentru lucrări calificate. întreprinderi cu angajaţi între: ţâră angaj. 1 2 3-5 6- 10 11-20 peste 20 total intrep Şi angaj. intrangaj intr. angaj intr.angaj intr angaj intrep angaj intrepangaj -3 2 4 3 12 1 8 2 24 1 22 12 73 Numărul întreprinderilor şi a angajaţilor acestora în 1890 La începutul secolului XX. oraşul cunoaşte o mare acţiune de reconstrucţie, de noi construcţii edilitare, ceea ce a crescut în mare măsură necesitatea de cărămizi şi ţigle. Creşterea necesităţilor aduce după sine investiţii mai mari în această ramură industrială şi creşterea concomitentă a producţiei. Fabricile de cărămizi din Satu Mare se acomodează acestor factori şi în perioada 1900 - 1910 în municipiu pe lângă cele trei fabrici de cărămizi mai iau fiinţă alte trei fabrici, ceea ce dovedeşte că investiţiile în această ramură 15 Magyar Statistikai Kolemenyek (în continuare M. Stat.Köz.) 1890 népszámlálás (recens, pop.) partea II, voi. II, p. 110, Bp. 1893 6 M. Stat.Köz. 1900 népszámlálás (recens, pop.) partea V, voi. XII, p. 237, Bp. 1906.
