Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Istorie
144 Szőcs Péter Levente cazurilor este Viena, dar şi importul din Polonia este însemnat. O singură dată este amintit un transport şi din Presov (Eperjes, Preschau)17. Tipurile aduse în principat sunt : pahare, butelii pentru rachiu sau vin. Vasele de sticlă apar şi în inventarele caselor burgheze, valoarea lor fiind demonstrată şi de faptul că sunt monturate în argint, exemplu în acest sens fiind o listă de inventar din 1627, unde este amintit un "picior de pahar de sticlă din argint"18. în inventarele princiare sticlăria apare chiar la sfârşitul secolului al XVl-lea. Astfel, în lista de tezaur a lui Báthory Kristóf, din 1587, sunt amintite pocale de cristal cu capac, aduse din Veneţia şi Viena19. într-o scrisoare a lui Bocskai István, din anul 1606, este comandată din Viena sticlărie de cristal20. Pe lângă aceste date, cantitatea sticlăriei achiziţionate de Bethlen Gábor şi preţul plătit este copleşitor. în anul 1616 cumpără din Viena cinci pahare gravate de cristal în valoare de 75 de florini; în 1617, 27 pahare de cristal de tipuri diferite ( cu capac, cu picior, gravat), în valoare de 100 de florini; în 1619 57 pahare de tipuri diferite şi două pahare de cristal, în 1627 o sută de bucăţi de pahare diferite21. Din Veneţia sunt cumpărate piese şi mai scumpe şi luxoase: în anul 1622 este achiziţionată o ceaşcă de cristal în valoare de 310 florini (!); în acelaşi an mai cumpără cinci pahare de cristal pentru 37 de florini şi în 1626 sunt cumpărate 150 de bucăţi de pahare de sticlă şi de cristal, 144 butelii de sticlă şi 20 ceşti de sticlă hexagonale, pentru o sută de florini22 *. Mai sunt consemnate şi cumpărături din Polonia, mai precis din Cracovia22. Provenienţa vaselor de sticlă este trădată şi de denumirile folosite: sunt amintite pahare "poloneze", cupe "veneţiene" cu picior sau ceşti şi pahare "vieneze"24. Vase din alte materiale în această categorie intră vasele executate din cositor, ceramică şi din lemn. Despre importul acestor tipuri de vase avem foarte puţine date. Acest fapt este explicat, probabil, de faptul că aceste vase nu au constituit obiectul unui comerţ la distanţă, pentru că valoarea lor era mică şi astfel nu era rentabilă vânzarea lor. Nu putem vorbi nici despre un import datorat nevoii de reprezentare sau datorită modei, cum ar fi cazul vaselor din metal preţios sau de sticlă, deoarece aceste vase sunt de uz comun. Vasele de cositor sunt importate în marea lor majoritate datorită lipsei de materii prime în Transilvania. Acest fapt este demonstrat de datele din registrele de tricesimă Napocensis", XIV, (1977), p. 371-99.; Pap Ferenc, Obiecte de uz casnic şi personal în importul clujan (prima jumătate a secolului XVII), în "Acta Musei Napocensis", XX, (1983), p. 531-6. 17 Bunta Magda, Katona Imre, Az erdélyi üvegművesség a századfordulóig, Bukarest, 1983, p. 34 18 "égj ezwst wuegh pohár láb", inventar din 1627 în colecţia Arhivele Statului filiala Cluj, citat de Jakó Zsigmond, Az otthon és művészete a XVI-XVII századi Kolozsváron, ín: Emlékkönyv Kelemen Lajos születésének nyolcvanadik évfordulójára, Kolozsvár, 1957, p. 385. 19 Radvánszky Béla, Magyar családélet és háztartás a XVI és XVII században, I, Budapest, 1896, p. 134. 211 Radvánszky, op. cit., p. 135. 21 Radvánszky Béla, Bethlen Gábor fejedelem udvartartása, p. 70-100. 22 Radvánszky, op. cit., p. 101-132. 22 Radvánszky, op. cit., p. 135. 24 Bunta Magda, Katona Imre, op. cit., p. 32-6.; şi lucrările lui Pap F. citate mai sus
