Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Istorie
Importul de veselă în Transilvania secolului al XVII-lea 143 provenind din oraşele din sudul Germaniei, cum ar fi Augsburg şi Nürnberg12. Numărul relativ mare al acestor obiecte în comparaţie cu totalul vaselor investigate arată ponderea şi importanţa acestei categorii de veselă. Datorită preţului foarte ridicat al acestor obiecte, principalii cumpărători au fost principii şi marea nobilime din jurul curţii. Desigur, datorită faptului că strângerea datelor nu este exhaustivă, ulterior pot să apară şi alţi deţinători de vase de import, provenind din alte pături, dar acest fapt nuanţează numai impresia că avem de a face cu o modă, care este urmată de toţi cei care au putere financiară suficientă pentru a imita pătura superioară a societăţii transilvănene13. Putem să afirmăm, deci, că vasele de import sunt un mijloc excelent pentru reprezentare. Acest fapt explică de ce sunt irosiţi bani grei în străinătate. De altfel, Bethlen Gábor prin luxul desfăşurat, dincolo de a exprima rangul social, a urmărit şi scopuri politice. Delegaţiile occidentale au fost uimite de fastul curţii princiare, iar imaginea vasalului sultanului s-a transformat într-una a unui principe vestit şi recunoscut pe plan european14. Datele parţiale, culese de noi dau jaloanele legăturilor comerciale ale Transilvaniei. Cel mai important partener era, încă de atunci, Viena. Datorită legăturilor strânse ale breslelor săseşti cu oraşele din sudul Germaniei, erau la modă produsele din Augsburg şi Nürnberg. Mai avem date despre relaţiile cu oraşele din Ungaria Superioară chiar şi cu Franţa. Vase de sticlă Această categorie de obiecte a fost procurată din două surse majore. La începutul secolului al XVII-lea a fost întemeiată prima fabrică de sticlă din Transilvania, care în mod sigur producea deja vase de sticlă15. Producţia autohtonă însă era dublată de un import masiv de sticlărie. Acest fenomen poate fi explicat de calitatea inferioară a produselor din ţară, dar şi din cele constatate la vasele de argint, adică reprezentarea şi dorinţa de a urma moda europeană. Izvoarele cele mai importante legate de importul sticlăriei sunt cărţile de tricesimă ale oraşelor transilvănene. Pe lângă acestea oferă informaţii preţioase jurnalul de cumpărături a lui Bethlen Gábor. Tricesimele clujene, examinate numai din perioada 1599-1637, consemnează în aproape fiecare an' intrarea sticlăriei în Transilvania16. Provenienţa ei în majoritatea 12 Bajusz István, Piese de argintărie medievală din Sălaj, în "Acta Musei Porolissensis", V, (1981), piesele cu nr.: 1, 3, 4, 9, şi Bajusz István, Piese de argintărie medievală din Sălaj (II), în "Acta Musei Porolissensis", VI, (1982), piesa cu nr. 12 11 Despre modă şi rolul acesteia în societatea din secolul al XVII-lea v. S Lauter Éva, Nádori reprezentáció a 17. században, în "Aetas", 1992, nr. 3., p. 5-18.; Zimányi Vera, Néhány szempont az életszínvonal vizsgálatához a 17. századi Magyarországon, ín "Társadalom és Művelődéstörténeti Tanulmányok", 9., p. 7-19. 14 v. Várkonyi Ágnes, A fejedelemség virágkora, ín Erdély Története, II, Budapest, 1986, p. 93-106. 15 Despre producerea vaselor de sticlă în Transilvania vezi Bunta Magda, Contribuţii la studiul produselor artistice ale glăjeriei de la Porumbac, în "Acta Musei Napocensis", XVII, (1980), p. 219-22.; Gyürki Katalin, Üvegek a középkori Magyarországon, Budapest, 1991; Adrian Andrei Rusu, Sticlăria medievală din Transilvania. Repere generale şi documente arheologice, Ephemeris Napocensis, V, 1995, p. 301-29. 16 vezi: Pap F., Comerţul Transilvănean al Clujului din prima jumătate a secolului XVII în registrele vamale, I., în "Acta Musei Napocensis", XI, (1974), p. 169-85., II., în "Acta Musei Napocensis", XII, (1975), p. 237-50.; Pap Ferenc, Schimbul de mărfuri între Cluj şi Polonia în registrele vamale clujene (1599-1637), în "Acta Musei
