Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)
Etnografie
349 pentru a determina caracterul copilului, deoarece se crede că aceste obiecte reprezintă: banul - bogăţie; pieptănul - firea sa (colţat, rău); florile - frumuseţe; hârtia - învăţătura. Oul reprezintă sânul devenit inaccesibil pentru el. Caracteristica zonei constă în aceea că în această parte a ţării nu am găsit încă elemente noi care se adaugă. De exemplu, în zonele miniere se adaugă cărbune pentru a stabili dacă copilul se va face miner, ciobanii, în special mărginenii, pun lână pentru a vedea dacă copilul se va face păstor. în zona Codrului am întâlnit numai forma patriarhală, cu adăugirea hârtiei care este specifică pentru toată ţara. II. Banii la nuntă Nu am reuşit să suprindem încă obiceiuri cu caracter etnonumismatic legate de logodnă. Consemnăm însă un pasaj dintr-un vers din legherişte care surprinde substratul străvechi al exogamiei, rezolvat în vremuri târzii prin plată simbolică. Noi venim după mireasă Da nu ştim lăsa-ne-a-n casă Noi am face ce-am putea Şi n-am vini până la ea46 Informatorul precizează: „înainte, aici se mergea după mireasă cu boii, nu se putea să meargă s-o ia, chiar dacă era din sat. Asta e un cântec de drum, după mireasă. îl cânta partea mirelui“4^. Se mai practică încă şi în această parte a ţării „gătitul miresei“, dar în prezent ea este împodobită de o femeie pricepută, remunerată pentru acest serviciu, în timp ce fetele care o însoţeau şi care o găteau, rămân simple spectatoare, astfel că în momentul de faţă suntem martorii dispariţiei acestui obicei. Şi în această parte a ţării alaiul de nuntă este întâmpinat de către persoane cu vase cu apă numită „plin“, care este cinstit totdeauna cu bani. Constatăm că în unele localităţi ale ţării, printre care şi, în parte, din cele Codrene, mai ales la populaţia urbană, banii nu mai sunt aruncaţi în vas, mai ales bancnotele, ci puse lângă vas, sau date în mână. Nu am întâlnit încă nici un informator care să ne explice semnificaţia sa, dar rolul apei în calea nuntaşilor ne este pe deplin cunoscut din izvoarele antice. Se ştie că Darius a cerut lui Idanthyrsos supunere prin ieşirea în cale cu pământ şi apă4®. Ce s-a întâmplat ştim din numeroasele scrieri, cât şi din cunoscuta ironie a lui M. Eminescu în Scrisoarea a lll-a. Este deci un simbol străvechi, păstrat şi în această parte a ţării. Tot străvechi este şi obiceiul de a nu se permite nuntaşilor pătrunderea în curtea, şi apoi în camera miresei, decât după ce aceştia achită mai întâi o anumită sumă de bani impusă de „apărătorii“ miresei. Despre vechimea practicii şi despre faptul că ea este specifică mai multor popoare, vorbeşte şi kalevala. Killikki a fost furată de către Lemminkăinen4®. Acest obicei, atestat pentru prima dată în această epopee al cărei conţinut epic „reflectă societatea primitivă din treapta a treia, sau superioară a barbariei“®® dovedeşte furtul fetei - câteodată cu consimţământul ei - atunci când flăcăul nu putea plăti suma de bani cuvenită tatălui fetei. Practica este cunoscută la toate popoarele musulmane sub forma Kalâm. Pentru traci, cumpărarea nevestei este atestată de Herodot®1 şi Heraclid®2. Vânzarea fetelor, în special a celor frumoase, era cunoscut şi la asirieni®2. Legat de suma ce trebuie plătită cu această ocazie, notăm că uneori se obişnuieşte să se pretindă echivalentul unor anumite cantităţi de vin sau pălincă, funcţie de calitatea vinului şi mai ales de starea socială, în trecut a nuntaşilor, şi în special a naşului. în prezent se are în vedere posibilitatea financiară a platnicului. Se păstrează deci o formă de manifestare aflată în natură. Concluzia că ar putea să fie o reminiscenţă a furtului femeilor este întărită cu atât mai mult cu cât asistăm la simularea anumitor obstacole şi a luptei. La plecarea cu mireasa din casă, mirele o dăruieşte pe soacra mică cu nişte bani care sunt puşi într-un ştergar, mai nou, într-o batistă şi băgaţi în sân. Informatorii explică aceasta ca o „plată a sânului", „plată a pieptului“, „plata ţâţii“ sau „ţâţa fetii". Nu cunoaştem încă existenţa unei