Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)
Cultură şi civilizaţie
307 Director al Muzeului Naţional de Antichităţi întreprinde o amplă campanie de identificare şi de strângere a numeroaselor monumente, elemente arhitectonice şi sculpturale, inscripţii, monede, acordând o atenţie deosebită teritoriului Scythiei Minor. Numai în Dobrogea identifică 60 de cetăţi greceşti şi romane şi adună peste 600 inscripţii. Grigore Tocilescu iniţiază cercetări de informare în Dobrogea la Axiopolis Tomis. Troesmis. Callatis. precum şi de-a lungul celor trei valuri dintre Cernavodă şi Constanţa, ca şi pe valea Oltului, mai ales în castrul de la Copăceni, şi pe limes-ul transalutan. Ca rezultat, va publica volumul Fouilles et recherches archéoloaiaues en Roumanie. lucrare de mare interes arheologic, cu o hartă a Daciei cuprinzând principalele centre cunoscute până la acea dată“12. La Tropaeum Traiani „PRIMUL ŞANTIER ARHEOLOGIC ROMÂNESC", Grigore Tocilescu a efectuat 12 campanii de cercetări şi săpături arheologice, întrerupte de prematurul său sfârşit. Cercetările de teren au fost continuate de o întreagă serie de cercetători: George Murnu. Paul Nicorescu (10 campanii), Ion Barnea. Alexandru Barnea. Ioana Bogdan Cătăniciu. Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Gheprghş Papuc13 şi Mihgi Sâmoetru14. Se ştie că monumentul de la Adamklisii a fost restaurat şi că în prezent (începând din anul 1968) o întreagă echipă de arheologi bucureşteni şi constănţeni continuă cercetările în cetatea Tropaeum. A început şi publicarea (în serie, precum Histria) a volumelor monografiei arheologice Tropaeum Traiani. în primul volum al monografiei, Ion Barnea, coordonatorul cercetărilor prezintă istoricul cercetărilor, insistând şi asupra datelor obţinute în cele 12 campanii de cercetări arheologice conduse de Grigore Tocilescu. Redăm, pentru fumuseţea şi adevărul lor frazele prin care eruditul savant bucureştean Ion Barnea. însuşi la o vârstă care îi permite un orizont larg şi o înfăţişare exhaustivă şi limpede, parcă încrustată în pietrele bătrânei cetăţi dobrogene: „Tropaeum Traiani. simbol al victoriei decisive a lui Traian în războaiele pentru cucerirea Daciei şi al romanizării populaţiei getodace, este numele monumentului triumfal care comemorează această izbândă, şi al aşezării întemeiate de ilustrul împărat în apropiere de monument, una din cele mai mari aşezări romane dintre Dunăre şi Marea Neagră. Asupra lor şi-a îndreptat atenţia cercetătorul român curând după reintrarea Dobrogei în graniţele României în urma războiului de independenţă din 1877-1878. în anul 1882, Grigore Tocilescu, directorul de atunci al Muzeului de antichităţi, a deschis la Adamclisi, judeţul Constanţa, primul şantier arheologic românesc (s.n.S.D.). Săpăturile au stabilit mai întâi caracterul măreţului monument triumfal, despre care se exprimaseră mai înainte cele mai diferite păreri şi au dus la datarea lui în anul 109, sub împăratul Traian. Extinderea săpăturilor arheologice, începând din anul 1891, la cetatea situată spre V de satul Adamclisi, pe platoul din valea Urluii, a avut ca rezultat descoperirea unor importante inscripţii, pe baza cărora s-a putut preciza că numele acesteia era Trooaeum Traiani. obţinându-se în acelaşi timp date valoroase pentru începuturile şi evoluţia fortăreţei construite de Traian şi refăcută „din temelii" de Constantin cel Mare şi Licinius (316), şi a cărei viaţă urbană s-a prelungit până la sfârşitul secolului al Vl-lea - începutul celui de-al Vll-lea. S-au stabilit planul si caracterul cetăţii, s-au dezvelit porţile principale, parte din incinta si din strada principală, basilica forensis. patru bazilici creştine, diferite alte construcţii din interiorul fortului municioium. o bazilică de cimitir. în acelaşi timp au fost reluate săpăturile pe dealul monumentului triumfal, unde s-au descoperit altarul militar şi tumulul funerar fmausoleulî (s.n.S.D.). Dacă despre monumentul triumfal, Grigore Tocilescu a publicat, în colaborare cu Otto Benndorf şi George Niemann, lucrarea de mare răsunet, apărută la Viena în 1895 şi mereu actuală, în schimb, rezultatele săpăturilor la cetate, cu excepţia majorităţii inscripţiilor şi a unor mari edificii publice, sumar publicate, au rămas inedite, din cauza dispariţiei premature a marelui arheolog şi istoric român (1850-1909). Această lipsă a fost împlinită în parte de două studii ale lui George Murnu, succesorul lui Tocilescu la conducerea Muzeului Naţional de Antichităţi şi a şantierului de la Tropaeum. şi îndeosebi de temeinicul strudiu de
