Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)
Arheologie
Câteva consideraţii privind descoperirile funerare din epoca bronzului din nord-vestul României Németi loan în perioada de tranziţie la epoca bronzului din acest spaţiu geografic sunt documentate două culturi arheologice: cultura Baden (Román-Németi, 1978) şi cultura Coţofeni (Roman, 1976). Prima este răspândită mai mult în Câmpia Careiului, Câmpia Eriului şi a Nirului (Nyírség), iar cea din urmă apare mai pregnant în Câmpia Sătmarului şi probabil în Câmpia Crasnei (în afara Câmpiei Ecedea). Contactul dintre aceste două culturi s-a realizat prin culoarul Crasnei, influenţele culturii Coţofeni pătrunde în zona etno-culturală a culturii Baden mai ales dinspre Sălaj (Valea Crasnei şi Bereteului), dar fenomenul este şi invers, tot prin aceste căi de circulaţie înaintează elementele Baden spre Sălaj (Moftinu Mic, Carei-Bobald II, VI, Carei-Corparât, Ghilvaci-Malul canalului, Unimăt, Supurul de Jos, Cehăluţetc.) (Iercoşan, 1986-1987, p. 63-69; Németi, 1986-1987, p. 104-106). în cea ce priveşte descoperirile funerare din această perioadă, ele sunt foarte sărace datorită, credem, lipsei cercetărilor sistematice din acest domeniu. Este şocantă, că faţă de numeroasele semnalări de aşezări ale culturii Baden (azi mult mai numeroase ca în anii 1970) nu cunoaştem nici-o necropolă din această zonă. Nu putem menţiona decât descoperirile întâmplătoare de la Valea lui Mihai - Gara C.F.R. (Roska, 1932, p. 73, fig. 9/1- 2; fig 11). M. Roska menţionează de aici morminte de incineraţie; inventarul mormântului nr. 1 cuprinde o ceaşcă de tip Baden (tip la) şi o verigă de aramă. Inventarul celui de al doilea mormânt nu s-a păstrat (câteva oase calcinate umane), iar al treilea, tot de incineraţie, aparţine unei epoci ulterioare culturii Baden. Mormintele de inhumaţie găsite incidental la Sanislău III (fosta fermă C.A.P.), în zona unei aşezări Baden s-a dovedit că aparţin unei epoci post culturii Baden (Román-Németi, 1978, p. 38; Németi, 1969, 68, nota 36; Jercoşan, 1989, p. 232-233; Idem, 1991, p. 43-46). Din Câmpia Sătmarului cunoaştem o singură descoperire funerară, mormintele de la Medieşul Aurit, încadrate în cultura Coţofeni. Cu ocazia săpăturilor arheologice efectuate în necropola din sec. II-IV d. Chr. au fost găsite două morminte plane de incineraţie în urnă şi în alte patru locuri cioburi, ce pot eventual parveni din alte morminte distruse. Cele două urne au fost restaurate, sunt de tipul de amforă cu două toarte laterale. S. Dumitraşcu nu publică decât urna din mormântul nr. 1 (M. 31) şi fotografia mormântului nr. 2 (M. 68) „în situ“. (Dumitraşcu, 1972, p. 52-55, p1 VII/1, 2; VI11/1 -9; X/4-8). Apariţia mormintelor de incineraţie în urnă se datoreşte contactelor Baden-Coţofeni. în aria culturii Baden din nordvestul României şi nord-estul Ungariei predomină incineraţia în urnă - cimitirul de la Viss -, dar nu lipsesc nici mormintele de înhumaţie în poziţie chircită (Banner, 1956, p1.LXXX/1-12; LXXXI/1-15; Bona, 1986, p. 25 - grupul Ozd-Viss; Idem, 1993, 74). Din peştera Igriţa sunt menţionate de I. Emödi două morminte notate cu literele Aşi B - cât se pare de înhumaţie - dar scheletele n-au fost găsite la nici-un complex în conexiunea anatomică; la primul mormânt a fost descoperit maxilarul şi fragmente din calota craniană, iar din mormântul „B“ provin mai multe fragmente din craniu, maxilarul şi mandibula, precum şi alte fragmente din schelet (poate sunt de la doi indivizi). Ambele morminte erau de copii. Pe lângă mormintele aflate „în situ“ au mai fost adunate, în special, fragmente de cranii şi dinţi de la mai mulţi indivizi, aparţinînd copiilor şi adolescenţilor. Descoperitorul presupune că în peştera Igriţa au fost depuse resturile unor schelete reînhumate înafara grotei şi aduse, în special craniile, iar în urma unor practici magicoreligioase au fost aşezate împreună cu mai multe vase sparte intenţionat în interiorul peşterii. Fragmentele de vase aparţin culturilor Baden-Coţofeni, dar au fost găsite în apropierea celor
