Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)

Istorie

222 „speculantul“ şi datorită ponderii evreilor în rândurile lor cu „jidanul“. La Prundul Bărgăului s­­a pretins ca evreii să plece în termen de 24 de ore. La Nădaş (comitatul Arad) au fost devastate băcăniile evreieşti. Excese sau produs la Năsăud, Aleşd etc.27. în condiţiile date au apărut timide încercări de autoapărare. în realitate, doar în comitatele Sătmar şi Maramureş s-a obţinut vreun rezultat. Astfel, la Cătăleni o formaţie de 20 voluntari, a reuşit să curme excesele. Acţiuni similare au avut loc la Crasna, Sărmăşag şi câteva sate în preajma Şimleului-Silvaniei23. în urma prăbuşirii aparatului de stat ungar s-a evidenţiat că factorii decisivi în Transilvania au devenit Consiliile Naţionale Române, cel central din Arad funcţionând în luna noiembrie 1918, ca un veritabil guvern. Activitatea lor s-a concentrat în jurul pregătirii şi înfăptuirii Marii Adunări Naţionale de la Alba lulia din 1 Decembrie 1918, care a proclamat unirea Transilvaniei cu România. în urma acestui act istoric a iuat fiinţă Consiliul Dirigent la Sibiu, ca guvern provincial. Jurisdicţia lui în primăvara anului 1919 s-a extins şi asupra vestului Transilvaniei iar în august şi asupra Banatului. Unirea a fost consfinţită de corpul legislativ din Bucureşti, iar pe plan internaţional de tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920. în acelaşi timp, s-a impus aplicarea revendicărilor democratice materializate în rezoluţia de la Alba lulia, inclusiv referitor la drepturile minorităţilor naţionale şi libertatea cultelor. în acest context încă de la începutul lunii noiembrie principalii lideri ardeleni au considerat de necesar distanţarea de antisemitism. în pragul evenimentelor Vasile Goldiş a elaborat o lucrare declarând antisemitismul un produs al forţelor negative pentru progresul uman28. într-o declaraţie, publicată în gazeta „Aradi Közlöny“ la 17 noiembrie 1918, a combătut din nou antisemitismul. Ştefan Cicio Pop a respins acuzaţia privind intenţia expulzării evreilor30 Mai mult, a fost stopată încercarea unui oarecare Tr. Nicolau de a strecura în gazeta „Românul“ articole antisemite3^. într-adevăr în Transilvania problema cetăţeniei evreilor, ca urmare a drepturilor câştigate anterior, nu a apărut pe rol. Agitaţia antisemită, în special influenţa aderenţilor profesorului Cuza, în Transilvania s-a resimţit doar mai târziu. Analizând evoluţia populaţiei evreieşti din Transilvania este clăi că era exclusă formularea globală a poziţiei lor în contextul încadrărilor lor în viaţa politică, culturală şi religioasă a României. încă de la începutul lunii noiembrie 1918, mişcarea naţională devine principalul factor politic al evreilor. La 10 noiembrie la Timişoara a avut loc o mare adunare în care vorbitorii (E. Vermes şi I. Dohány) s-au pronunţat din nou împotriva asimilaţionismului practicat în trecut şi pentru recunoaşterea evreilor ca minoritate naţională. S-a ales o comisie compusă din 15 persoane cu sarcina de a organiza consiliul naţional evreiesc din Banat. De asemenea au salutat „căminul naţional“ în Palestina, în conformitate cu declaraţia Balfour. Gazeta „Mântuirea“ din Bucureşti a apreciat că sioniştii au obţinut la Timişoara o adeziune de 75 %32. Organizaţia evreiască din Banat în zilele următoare, a fuzionat cu Uniunea Naţională Evreiască din Transilvania, înfiinţată la Cluj la 20 noiembrie 1918, având ca preşedinte pe avocatul Theodor Fischer. „Scopul acestei organizaţii este ca prin forţa evreimii să i se asigure toate drepturile care nu pot fi refuzate nici unui om“, sublinia rezoluţia votată. Au apărut şi organele de presă ale uniunii „Uj-Kelef din Cluj (1918-1940) şi „Neue Zeit -Újkor" din Timişoara (1920-1940). Hotărârea uniunii a fost bine primită de forurile româneşti transilvănene. La 11 decembrie 1918, „Uj-Ke!et“ cita adresa Consiliului Naţional din Cluj, care aprecia „poporul evreu ca naţiune liberă“. în cercurile evreieşti au fost apreciate la rândul lor măsurile luate împotriva exceselor din provincie. în fondul Consiliului Naţional Român din Alba, găsim documente

Next

/
Oldalképek
Tartalom