Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)
Istorie
186 K., cele mai înalte beneficii obţinute de la reconstrucţie încoace. în Adunarea generală preşedintele societăţii în Darea de seamă anuală afirmă...de un timp încoace s-a cuibărit în sufletul oamenilor gândul că întreprinderile industriale nu ar fi atât de rentabile ca cele bancare. Rezultatele obţinute în anul trecut, care s-au realizat în condiţii foarte grele ca urmare a abnegaţiei şi a muncii pline de sacrificii a personalului, întreprinderea a dovedit şi de această dată, că aceste gânduri sumbre nu sunt adevărate şi că este capabilă de a aduce profituri mari...“5®. Concurenţa, din partea marilor mori din alte regiuni, este mare, din care cauză societatea este preocupată permanent de calitatea făinii, care trebuie să corespundă celor mai mari exigenţe, numai aşa se poate rezista concurenţei şi găsi o piaţă de desfacere sigură şi permanentă. Moara poate obţine 10 sortimente de făină încă din deceniul al IX-lea şi multe alte sortimente de mărfuri din materialele auxiliare rezultate din măcinarea cerealelor47 ceea ce o situează printre primele 17 mori comerciale în anul 189451, care reprezentau de abia 3,68 % dintre morile comerciale şi printre cele 56 de mori comerciale capabile de această performanţă din regat, în anul 1906, care reprezentau de abia 10,53 % dintre morile comerciale5^ iar în privinţa capacităţii de morarii se situa în 1894 între primele 17 mori51, care reprezentau de abia 3,38 % din numărul de mori comerciale, iar în 1906 dintre între cele 38 de mori care aveau capacitatea zilnică cuprinsă între 500-1.000 q şi reprezentau 6,5 % din numărul morilor comerciale din regat53. între întreprinderile de morărit arondate la Camera de comerţ şi Industrie din Debreţin, 20 la număr care aveau capacitatea cuprinsă între 100-2.500 q/zi, S.C. „Moara cu Aburi S.A.“ Satu Mare se găsea printre cele trei mori cu o capacitate de morărit cuprinsă între 500-1.000 q/zi, numai una era care depăşea acest randament şi se încadra în categoria celor cuprinse între 1.500-2.000 q/zi. Din totalul de 20 mori amintite mai înainte numai 3 erau capabile, printre care şi S.C. „Moara cu Aburi S A." Satu Mare, să producă 10 sortimente de făină57 în anul 1903 îşi începe producţia o altă antrepriză în industria morăritului „Erzsébet gőzmalom. Fuchs és Klein“ (Moara cu Aburi „Elisabeta“. Fuchs şi Klein“) a căror proprietari sunt Fuchs Bertalan şi Klein Miksa54. Anul următor arată o uşoară creştere a profitului realizat de S.C. „Moara cu Aburi SA." Satu Mare depăşind cu 310 K. pe cea din anui precedent iar în anul 1905 se realizează 62.485 K. cu 375 K. mai mult decât a anului 1904. Societatea înfiinţează în cursul anului 1905 un fond de pensii pentru salariaţii săi, fond ce se ridica la 11.048,50 K. Această preocupare faţă de angajaţi nu este întâmplătoare, în anul 1906 fondul de pensii creşte la 17.414 K. în anul acesta se realizează cel mai înalt profit până la 1918 şi anume 117.000 K. Devidentul care în anii anteriori a devenit constant la 16 K. se ridică la 30 K. pe acţiune. în bunul mers al procesului de producţie au fost cauzate stagnări de mişcările de revendicări sociale a muncitorilor care participă la greva generală ce izbucneşte la 22 iunie 1906, obţinându-se revendicările, greva generală a doua zi se sistează dar la „Moara cu Aburi S.A.“ Satu Mare greva este continuată de 53 de muncitori din cei 128, pentru majorarea salariilor.55 ”... nici pe noi nu ne-a ocolit mizeria mişcărilor sociale...“55 se afirma în Darea de seamă pe anul 1905. Probabil marile beneficii realizate de S.C. „Moara cu Aburi S.A.“ Satu Mare, precum şi marile resurse de materii prime din comitat au îndemnat şi alte persoane care dispuneau de capital să investească în această ramură industrială. în anul 1905 ia fiinţă o nouă întreprindere „Szatmári Gőzhengermalom Gobi. & Markus" (Moara cu Aburi cu valţuri din Satu Mare - Gobi. & Markus“.
