Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)

Arheologie

17

prezintă în schimb urme de întrebuinţare.

Dimensiuni: lungimea: 11,3 cm: lăţimea tăişului: 2,8 cm; diametrul găurii de înmănuşare: 3,4 x2 cm; greutatea: 330 grame (fig. 4). Deoarece lipsesc o serie de date certe despre această descoperire, încadrarea cronologică şi culturală este dificilă. Analogii nu cunoaştem, însă se apropie de tipul B. după I. Bognár - Kutzián25 având însă dimensiunile mult mai mici, ori de tipul Codor22. Din punct de vedere cultural, toporul în discuţie se poate atribui culturii Tiszapolgăr sau neoliticului târziu, perioadă care în zona de descoperire a piesei este bine documentată27. Precizăm că la nord de Someş nu au fost semnalate până acum descoperiri aparţinând culturii Bodrogkeresztúr.

5. MEDIŞA. Din hotarul localităţii (corn. Viile Satu Mare), provine un topor - ciocan din cupru. Piesa este masivă cu braţul muchiei mult înclinat spre interior. în profil transversal are formă rectangulară, axul longitudinal este aproape drept, mai puţin braţul spre muchie. Muchia de formă plan-convexă este uşor bombată şi mult lăţită. Tăişul este lăţit puternic şi arcuit. Gaura de înmănuşare este de formă ovală cu marginile pronunţate şi îngroşate pe o singură parte a feţelor late. Deasupra şi dedesuptul găurii de înmănuşare se află imprimantă câte o „marcă“ rotundă, cu dimensiuni diferite. Suprafaţa toporului este zgrunţuroasă, patina verzuie, culoarea metalului, roşiatică23. Muzeul Judeţean Satu Mare, inventar: 324172®.

Dimensiuni: lungimea: 21,2 cm; lăţimea (în dreptul găurii de înmănuşare): 5,5 cm; diametrul orificiului de înmănuşare: 3,7 x 3,5 cm; greutatea: 1380 grame (fig. 5).

Prin publicarea acestor piese, numărul total al topoarelor de cupru, descoperite în judeţul Satu Mare se ridică la cifra nouă, ele provin de la: Cărei 2, Lelei 1, Livada (Adrian) 1, Medişa 1, Pir 1, Satu Mare 133, Sărvăzel 1. Supuru de Jos21 1. La acestea se pot adăuga

2 dălţi descoperite în necropola de la Ciumeşti, care aparţin culturii Bodrogkeresztúr22. Adăugăm faptul că numărul topoarelor eneolitice executate din piatră şlefuită descoperite în

judeţul Satu Mare se ridică la trei - Blaja 1 şi Dumbrava 2 - 23 (vezi fig. 6, Harta descoperirilor).

Punerea în circuitul ştiinţific a pieselor prezentate mai sus se impune de la sine, în ciuda faptului că ele provin din descoperiri întâmplătoare, lipsind o serie de date importante (loc, context etc.); cu toate acestea, topoarele în discuţie completează informaţiile privitoare la o perioadă mai puţin cercetată şi cunoscută în această parte a ţării.

Haches eneolithiques découvertes dans le département de Satu Mare

(Resumé)

II est présenté un nombre de cinq pieces de l’époque eneolithique découvertes dans le département de Satu Mare; quatre d'entre celles-ci sont en cuivre, et une en pierre polie.

Leur liste est la suivante:

1. Cărei, hache-marteu en cuivre;

2. Dumbrava, „La Cosma“, hache-marteu en pierre;

3. Lelei, hache-marteu en cuivre;

4. Livada (Adrian), hache-marteu en cuivre;

5. Medişa, hache-marteu en cuivre.

Par la Präsentation de ces pieces, nous faisons references seulement aux pieces en cuivre, le total de ces objets faites de ce métái est neuf (voire la carte des découvertes).

Leur presentation contribue a la meilleure connaissance du eneolitique, c’est a dire la culture Tiszapolgâr, au nord-ouest de la Roumaine.