Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)
Istorie
146 lipsele sale“7. ~ înfiinţarea despărţământului Sătmar - Ugocia în 1898 şi despărţământul Tăşnad în 1907 ale „Astrei“, a dat un puternic impuls mişcării pentru înfiinţarea instituţiilor cooperatiste şi de credit. Formele şi metodele adoptate privind ideile asociaţioniste şi cooperatiste, au fost în primul rând cele propagandistice: prin conferinţe şi biblioteci populare săteşti. Aceste idei sunt recognoscibile în programul general de emancipare economică a satelor româneşti. în anul 1891 ,Astra" a iniţiat colecţia de broşuri intitulată sugestiv „Biblioteca populară“ pe lângă „Revista Transilvania“. Secţia literară a „Astrei' întocmeşte în anul 1901 un program al subiectelor economice din care ar merita să apară lucrări în „Biblioteca popolară“, pentru înfăptuirea căreia conducerea „Astrei“ ia măsuri pentru ca să angajeze persoane competente. în anul 1910, comitetul de conducere al „Astrei" decide angajarea unui conferenţiar agronomic a cărui menire era de a face o vie propagandă economică, e a organiza cursuri „din toate ramurile economiei“, de a încuraja şi a oferi sŢaturi centru înfiinţarea tovărăşiilor de orice natură“®. Astfel de conferinţe încep să fie realizate încă din anul 1910 şi în judeţul Satu Mare. Un exemplu edificator în acest sens sunt conferinţele intitulate „Despre întovărăşiri", ţinute de învăţătorul Teodor Mureşan din Blaja, în satele din zona Tăşnadului. în anul 1913, ca urmare a dispoziţiilor Comitetului Central al „Astrei“, în perioada 3-23 decembrie sunt ţinute o serie de conferinţe în partea de nord-vest a ţării de către conferenţiarul desemnat, în cadrul cărora un loc însemnat l-au deţinut problemele legate de asociaţiile cooperatiste deoarece aşa cum se menţiona într-un document din 4 octombrie 1913: „chestia însoţirilor (asociaţilor - n.n.) din zi în zi are însemnătate tot mai mare şi ne preocupă tot mai mult şi fiind de dorit ca să se înfiinţeze însoţiri de un fel sau altul încât mai multe comune conferenţiarul cu ocaziunea aceasta va ţinea în fiecare comună şi câte o prelegere despre folosul însoţirilor şi modul de înfiinţare eventual va şi înfiinţa cutare sau cutare însoţire, acolo unde va găsi împrejurări prielnice“®. în acelaşi an sunt menţionate şi alte conferinţe „Despre însoţiri" ţinute de dr. Augustin Mircea în localităţile Mădăras şi Hodişa, precum şi de conferenţiarul agronomic desemnat de conducerea „Astrei“, Aurel Cosciuc, la Medişa, unde participă ţărani din Homorodu de Sus şi Homorodu de Jos, Solduba, Gerăuşa, Hodişa, Lipău, Necopoi, Cărăşeu, Culciu Mare şi Doba1® într-un raport despre prelegerile populare ţinute în decursul anului 1913 în comunele româneşti din comitatul Ugocea se arată: „La 2 august în comuna Gherţa Mică înainte de miază la 10 ore, domnul Al. Pop în faţa altor vreo 200 de inşi fiind ascultat cu mare atenţiune a vorbit despre rostul tovărăşiei... Tot în 2 august în comuna Turţ înainte de amiază la 10 ore domnul Adrian Lupan a vorbit despre tovărăşii, luliu Lupu despre folosul asigurărilor în legătură cu banca generală de asigurare... Ascultătorii au fost vreo 300.. în 3 august... în comuna Bătarci domnul A. Popp a vorbit altor vreo 250 de inşi despre tovărăşiri... tot în 3 august la 4 ore după amiază în Tarna Mare, domnul A. Lupan a vorbit despre tovărăşiri“11. Trebuie menţionat faptul că Adrian Lupu a fost secretar al Băncii generale de asigurare. în anul 1914 în localitatea Sătmărel s-au făcut o serie de îndrumări pregătitoare pentru realizarea „de însoţiri de valorizarea produselor (poame şi cereale), de asigurarea vitelor, de lăptării, însoţiri de consum“1^. Un rol însemnat în răspândirea ideilor cooperatiste le-au avut bibliotecile populare înfiinţate de „Astra“. Remarcăm în acest sens bibliotecile din Tăşnad, Santău, Unimăt, lojib, Sanislău, Borleşti, Lipău, Hotoan, Craidorolţ etc., care deţineau mai multe publicaţii ce făceau propagandă pentru realizarea instituţiilor cooperatiste. Astfel în despărţământul Tăşnad au fost răspândite un număr de 387 de numere din revista „Ţara Noastră“ în 1908 şi mai multe exemplare din Leaea tovărăşirilor a lui V. Osvadă, care a fost principalul
