Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)
Istorie
115 Tibru, încheiat de it. coi. Schultz. Mai multe gazete au raportat despre acest eveniment, scoţând în evidenţă răspunsul dat de reprezentantul poporului înarmat mandatarului imperial, fără să-l nominalizeze. Friedens und Kriegs Courier la 21 decembrie cita acest răspuns în felul următor. „în final crunta sclavie ne-a contrâns la acest pas“. Frankfurter Kaiser! Reichs-Ober-Pcst-Amts Zeitung din 13 decembrie a redat şi cuvintele: „Domnule, să nu credeţi dumneavoastră1 că noi am încurajat fără temei şi fără o necesitate stringentă să trecem ia acest pas?“. Desfăşurările din Transilvania au zguduit realmente Imperiul habsburgic angajat concomitent într-o demonstraţie de forţă împotriva Olandei pe care voia să o oblige la concesii. în ultimă instanţă împăratul era gata să provoace şi un război cu caracter european. Evenimentele din Transilvania şi eventualele lor urmări puneau în discuţie soliditatea internă a imperiului. „Neliniştea din Transilvania continuă se reţină într-c măsură nemaiauzită atenţia împăratului" - concluziona Hamburgische Neue Zeitung din 31 decembrie 1784. Reflectând asupra implicaţiilor majore pe care ie puteau avea evenimentele din Transilvania, Privüegirte Hildesheimer Zeitung din 18 ianuarie 1785 preciza „Neliniştea din Transilvania ne face intr-adevăr ca ea să ne preocupe mai mult decât problema olandeză“. Nu e de mirare - aşa cum observa Carlsruher Zeitung din 9 decembrie 1784 - că situaţia din Transilvania a dus ia modificarea dispoziţiilor date cu plivire la mobilizarea trupelor. Presa din stateie germane a oferit un spaţiu considerabil intervenţiei imperiale. Au fost pubhcate decretele privind amnistierea celor care depun armele, cu excepţia căpeteniilor, precum şi antrenarea clerului ortodox şi aiter elemente cu influenţă în acţiunea de pacificare. Astfel, Friedens und Kriegs Courier din 25 ianuarie 1785 menţiona activitatea episcopului Petru Petrovici din Arad, iar Hamburgische Neue Zeitung din 11 ianuarie pe cea a episcopului Nichitici al Transilvaniei. Măsurile militare luate de împărat au fost inaugurate cu numirea unui nou comandant general, cu sediul ia Sibiu, în persoana generalului Fabris. Anchetarea cauzelor care au dus ţa răbufnirea nemulţumirii populare a fost încredinţată contelui Jankovich şi generalului Papiiia. Aceste comunicate pot fi citite în mai toate gazetele vremii, ca de pildă în Frankfurter Journal din 4 decembrie 1784. Multe ştiri privesc proporţiile pregătirilor militare. Hamburgische Neue Zeitung la 1 ianuarie 1785 arăta că opt regimente de linie sunt dislocate din Ungaria, iar la graniţa Transilvaniei cu Ţara Românească ce organizează un cordon militar izolator. Privilegiile Hildesheimer Zeitung din 6 ianuarie ştia de şapte regimente dislocate. Pregătirile militare au continuat până în mijlocul iunii ianuarie. Doar o corespondenţă datată din Viena la 15 ianuarie şi publicată de Privüegirte Mainzer Zeitung diri 26 ianuarie menţionează că regimentele consemnate din cauza evenimentelor din Transilvania au primit ordin de marş spre Olanda O mulţime de reportaje descriu operaţiile militare desfăşurate in zona Munţilor Apuseni. Aitor.aischer Mercurius din 7 ianuarie 1785 a oferit o sinteza destul de clară privind dezlănţuirea ofensivei generale a armatei cezaro-crăieşti. Gazetele au publicat pe parcurs, informaţii fragmentare privind unele sectoare de iupiă. Este semnificativă relatarea apărută la 7 decembrie 1784 în Münchner Zeitung privind desfăşurarea unei ciocniri ce a avut loc între răsculaţi şi unităţile imperiale. De fapt este vorba despre evenimentele de la Sălciua. Hessen-Darmstädtische Privilegiile Land-Zeitung la 28 decembrie a descris ambuscada în care răsculaţii au nimicit unitatea comandată de It. Mesterházi. Privilegiile Mainzer Zeitung din 3 ianuarie şi Carlsruher Zeitung din 3 ianuane 1785 au prezentat acţiunea condusă de maiorul Stojanich în zona Deva-Brad-Hălmagiu, redând insă versiunea oficială. Neue Hamburgische Zeitung din 4 ianuarie 1785 a difuzat amănunte despre intervenţia unităţii militare comandate de It. col. Kray, care venise în ajutorul trupelor conduse de maiorul Stojanicn precum şi rezistenţa răsculaţilor la Criscior. Paralele cu relatările privind acţiunile armate ale trupelor imperiale, începând cu a
