Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)
Arheologie
10 prelucrate în staţiune. S-au descoperit numeroase vârfuri de săgeţi confecţionate din obsidian fumuriu. Destinaţia acestor vârfuri de săgeţi poate semnifica şi o modificare climatică ce a dus la o scădere a numărului animalelor masive şi la o creştere a proporţiei vânatului mic. Precizăm că piesele de la Tăşad (circa o sută) au un aspect microlitic: lame, gratoare, vârfuri. Prin percuţie moale s-au obţinut lame foliacee iar prin presiune s-a retuşat tăişul microlitelor. Pentru economisirea materiei prime, în cazul unor piese, acestea, prin prelucrare, erau refolosite. Obsidianul fumuriu se găseşte în proporţia cea mai mare (circa 84 %). Descoperirea de la Tăşad ridică, chiar dacă ipotetic - problema existenţei unui atelier neoeneolitic de cioplit obsidianul, pentru piese mici. Acestea, realizate în număr mare, indică realitatea „schimbării" faunei, care impune noi luări de atitudine în problema obţinerii hranei din vânat iute şi mic. Apreciations concerning a possible neo-eneolithical workshop for processing obsidian from Tăşad (Bihor County) (Summary) This work presents a possible workshop for processing obsidian, situated at Tăşad (Bihor county, north-west of Romania) at the place named „Cetăţaua“, which is placed on the superior plateau of a hill. In the central area of the hill was found a concentration of obsidian blades and splinters which made us to consider that here existed a workshop for processing arrow tops for hunting small and quicq animals and birds. The destination of these arrow tops can have a singnificance: a ciimatic alteration which determined a diminution of the number of massive animals and a increase of the proportion of the small ones. Fig. 1 - Obsidian blades and splinters, Tăşad Fig. 2 - Perforated ears - Tăşad Fig. 3 - Tăşad - „Milk pot“ ears Fig. 4 - Neo-eneoiithical pottery - Tăşad Note 1. Geografia României, voi. IV, Ed. Academiei Române, 1992, p. 56-58. 2. Cercetările arheologice la Tăşad au început în 1969, sub conducerea lui Nicolae Chidioşan, a efectuat cercetări referitoare la „Cetăţaua“ şi Doina Ignat; actualmente acestea se desfăşoară sub conducerea lui Sever Dumitraşcu, căruia îi mulţumesc şi pe această cale. 3. Materialul se află în colecţia Cercului de istorie veche „Vasile Pârvan" al Universităţii din Oradea.
