Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 11-12. (1994-1995)
Istorie
15 Aspecte ale relaţiilor agrare în zona Cărei 97 mânturilor urbariale, hotarul Vezendiului compus din 4 290 277 st.2 era defalcat în felul următor: intravilan — 166 iug. 393 st.2, arător — 1 854 iug. 576 st.2, fâneaţă — 1 059 iug. 165 st.2, stuf — 32 iug. 359 st.2, păşune şi pământ inutilizabil 759 iug. 692 st.2 Foştii iobagi, în număr de 114, stăpâneau 47 de foste sesii urbariale, intravilan — 139 iug. 320 st.2, arător — 1 359 iug. 222 st.2, fâneaţă 655 iug. 538 st2, inutilizabil — 74 892 st.2 Foştii jeleri, în număr de 25, posedau 7 iug. 907 st.2 în intravilan. Cei 60 de jeleri neurbariali (alodiali) posedau 2 iug. 389 st.2 în total ţăranii deţineau intravilan — 149 iug. 516 st.2, arabil — 1 360 iug. 30 st.2, fâneaţă 655 iug. 559 st.2 Contele Károlyi I. stăpânea: intravilan — 14 iug. 55 st.2, arabil — 455 iug. 73 st.2, fâneaţă — 334 iug. 757 st.2 După separarea pământurilor urbariale, contele deţinea 13 iug. 1 017 st.2 — intravilan, arabil — 439 iug. 423 st.2, fâneaţă — 205 iug. 921 st.2, stuf — 13 iug. 495 st.2, păşune — 389 iug. 1 093 st.2, inutilizabil — 18 iug. 375 st.2 Suprafaţa stăpânită de ţărani rămâne aceeaşi.56 Contele a devenit deci stăpân pe mai bine de jumătate din păşunea stăpânită până atunci în comun. Dacă la Vezendiu contele Károlyi deţinea ceva mai mult de 1 000 iugare, la Tiream el poseda 2 572 669 st.2 sau, defalcat pe categorii, 54 iug. 822 st.2 intravilan, 546 iug. 821 st.2 arabil, 1 048 iug. 516 st.2 fâneaţă, 673 iug. 418 st.2 păşune, 45 iug. 492 st.2 pământ neproductiv. Cele 70 şi 7/8 foste sesii urbariale aveau în componenţă 3 399 129 st.2 defalcaţi astfel: intravilan — 203 iug. 384 st.2, arabil — 199 iug. 885 st.2 fâneaţă — 975 iug. 660 st.2 Ca şi la Vezendiu, pământurile remanenţiale erau incluse în pământurile urbariale. Foştii jeleri urbariali poseda 19 900 st.2, adică 18 iug. 100 st.2 Cei 13 jeleri neurbariali utilizau 3 490 st.2 sau 3 iug. 640 st.2 Cele trei cimitire dispuneau de 7 iug. 7 st.2, bisericile aveau împreună 163 iug., iar ţăranii şi bisericile dispuneau în comun de 663 iug. de păşune.57 Iugărele erau diferite ca mărime în funcţie de categoria terenului: 1 iug. păşune=l 200 st.2, 1 iug. arabil=l 100 st.2, 1 iug. fâneaţă=l 000 st.2 Se observă că aici contele Karolyi stăpânea peste 2 000 de iugăre, această suprafaţă echivalând cu trei sferturi din întreaga proprietate ţărănească din comună. Criza agrară de la sfârşitul deceniului al optulea al sec. trecut a impus reducerea cheltuielilor, raţionalizarea exploatării terenurilor, modernizarea acesteia. Necesităţi economice impun comasările şi mai acut decât înainte, iar legea XLV din 1880 răspundea acestor necesităţi din punctul de vedere al intereselor proprietarilor, devenind un mijloc deosebit de eficace pentru răpirea pământurilor de la foştii urbarialişti. Acesta este şi motivul pentru care marii proprietari solicită insistent comasările. Proprietarul de la Resigh Jasztrabszky Ignacz reuşea în perioada 1885—1886 să impună comasările. înaintea comasării, la 27 sept. 1883, Jasztrabszky stăpânea ca pământ alodial 2 408 990 st.2, adică mai mult de jumătate din suprafaţa hotarului comunei (4 554 627 st.2), defalcat astfel: intravilan — 174 iug. 222 st.2, arabil — 1 578 iug., fâneaţă —- 425 iug. în comună mai deţineau pământ bisericile (intravilan — 5 iug., arabil — 52 iug., fâneaţă — 16 iug.), calea ferată (26 iug. 56 Fond cit., dos. 1866, 1871, 1873. 57 Fond cit., dos. 1874. 7 7 — Studii şi comunicări, XX—XII
