Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 11-12. (1994-1995)

Istorie

37 Date istorice 231 de apă, în funcţie de natura ei şi climat. Consumul de apă reprezintă un factor important în amenajarea unui bazin hidrografic. Prezenţa (sau ab­senţa) vegetaţiei poate să exercite o influenţă mare atât asupra stabilizării pământurilor, cât şi a regimului cursului de apă. în consecinţă, dacă prin­cipalul scop al amenajamentului este regularizarea apelor şi stabilizarea terenurilor, este recomandabil menţinerea învelişului vegetal cât mai des. posibil (38). BIBLIOGRAFIE 1. ANTONESCU S. B., Biologia apelor, Edit, didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1967. 2. ASZTALOS GY., Nagy-Károly rend. tan. város története (Istoricul oraşului Că­rei), Cărei, 1892. 3. ASVADUROV H., PETRESCU ADRIANA, Apa freatică şi solurile gleizate din Cimpia Someşului, Stud. tehn. şi econ., Seria C, Pedol., nr. 14, 1964, 21—28. 4. ASVADUROV H., CONESCU ADRIANA, Apa freatică şi solurile gleizate din Cimpia Crasnei, Stud. tehn. şi econ., Seria C, Pedol., nr. 19, 197,1, 65—86. 5. ASVADUROV H., BOIERIU I., Solurile judeţului Satu Mare, Centrul de mate­rial didactic şi de propagandă agricolă, Bucureşti, 1983. 6. BADER T., Epoca bronzului în nord-vestul Transilvaniei, Edit, ştiinţifică şi en­ciclopedică, Bucureşti, 1978. 7. BENEDEK Z., Schimbările cursului Someşului şi a Crasnei in perioada pleisto­­cenului superior şi a holocenului, Satu Mare, StCom, I, 1969. 25—39. 8. BERINDEI I., Evoluţia paleogeografică a depresiunilor golf in vestul României, Realizări în geografia României, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1973, 149—157. 9. BERINDEI I., Fenomenele de iarnă in grupa vestică şi sud-vestică a reţelei hidrografice din R.P.R., Stud. Univ. Babeş-Bolyai, Series geol.-geogr., Í959, fase. I. 10. BODEA I., Berveni. Istoria unei comune. Satu Mare, 1970. 11. BOGDAN A., Citeva consideraţii fizico-geografice şi economico-geografice asu­pra Cimpiei Ecedea, Probi, geogr., V, 1958, 101—.123. 12. BOGDAN A., DIACONEASA B., Cercetări paleohidrografice asupra văii Some­şului, St. cerc. geol.-geofiz.-geogr., XIII, 1, 1966, 41—50. 13. BOGDAN A., Hidroamelioraţiile din Cimpia Someşeariă şi consecinţele lor geo­grafice, Simpozionul de geografia cîmpiilor, Univ. Timişoara, 1971. 14. BOGDAN A., CALINESCU MARIA, Judeţul Satu Mare, Edit. Academiei, Bucu­reşti, 1976. 15. BORSY Z., Geomorfológiai vizsgálatok a Bereg-Szatmári síkságon (Cercetări geomorfologice pe Címpia Bereg-Satu Mare), Földr. Ért., III, 2, 1954, 270—279. 16. BORSY Z.. A Nyírség (Cimpia Nirului), Budapesta, 1961. 17. BOTZAN M., Apele ín viaţa poporului román, Edit. Ceres, Bucureşti, 1984. 18. BURAI A., Dezvoltarea oraşului medieval Satu Mare (I), Satu Mare StCom IV, 1980, 143—160. 19. CIURDARIU E., A lápok anthropogeografiája, különös tekintettel az Ecsedi lápra (Antropogeografia mlaştinilor, cu speciala privire la Mlaştina Ecedea), Buda­pesta, 1914, pag. 1—22. 20. * * * Codex diplomatics comitis Károlyi de Nagy-Károly, i—V Budapesta, 1882—1887. 21. CZIRBUSZ G., Az Ecsedi láp lecsapolása (Asanarea Mlaştinii Ecedea), Földr. Közi., XXVII, 1899, 97—122. 22. DIACONU G. şi colab., Hidrografia, în: Monografia geografică a Republicii So­cialiste România, I, Edit. Academiei, Bucureşti, 1966. 23. DIACONU G. si colab.. Despre stabilitatea albiilor de riuri din R.P.R, in ultimii 30—40 de ani, Stud. Hidrol., nr. 3, 1962.

Next

/
Oldalképek
Tartalom