Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 11-12. (1994-1995)
Istorie
7 Date istorice 201 naiului Răsăritean a Crasnei, au fost inundate 6—8 000 de iugăre de teren (59). 1908 — Ploile abundente din luna mai au cauzat revărsări în zona râurilor „Ţării Oaşului“. Apele au produs însemnate pagube materiale şi au răpit doi copii minori (36). 1919 — în urma creşterii considerabile ale cotei apelor Tisei, s-au produs revărsări şi în albia Turului, provocând o inundaţie mare şi în această zonă (30). 1925 — La data de 23 decembrie, sloiurile de gheaţă adunate pe canalul Crasnei au provocat revărsări. Apele au intrat în satul Lucăceni, unde s-au dărâmat trei case (33). 1940 — Apele Crasnei au rupt digurile şi au provocat inundaţie în această zonă. Pagube deosebit de mari a produs în satul Păulean. în cursul acestui an au fost inundate şi unele» sate din valea Ierului, unde localnicii au fost nevoiţi să se salveze cu bărci (65). 1963 — Ca urmare a ploilor torenţiale căzute în luna mai, pârâul care curgea dinspre Grădina viilor şi care trecea prin mijlocul oraşului Cărei, a inundat o parte mai joasă a zonei intravilane (Str. Lacului). Apele neavând curs liber prin canale vechi care traversau oraşul, s-au adunat în zona amintită şi cu toate strădaniile unităţilor de pompieri nu a putut fi evacuată timp de trei zile. Astfel s-au dărâmat trei case. 1970 — Cea mai mare inundaţie din istoria acestor meleaguri, dezlănţuită la 14 mai, când cotele apelor Someşului depăşeau 900 cm. în ziua premergătoare se revărsau apele Turului şi a Homorodului, iar ale Crasnei de asemeni erau în continuă creştere. Someşul a atins la Mila-Satu Mare peste 900 cm, ceea ce a însemnat o depăşire de peste» 2 m peste cota de inundaţie şi de 1 m peste» coronamentul digurilor. Pe lângă faptul că, apele au trecut peste coronamentul digurilor, acestea s-au rupt în mai multe locuri. Viteza apelor a atins 36 km/oră. în asemenea condiţii era inevitabil deznodământul. Au fost inundate o serie de localităţi, între care şi municipiul Satu Mare. Pierderile în agricultură se cifrau la 100 milioane de lei, în urma inundării unei suprafeţe de 160 000 hectare de teren. Au fost distruse şi deteriorate o serie de clădiri publice» (şcoli, cămine culturale, spitale etc.). Au rămas fără adăpost 20 000 de persoane. Daunele provocate au fost evaluate la 763 milioane de lei. între 11—13 iunie un nou val de viituri provoacă inundaţii în zona Someşului la Apa, Medieşu Aurit, Odoreu, Dorolţ şi în special în Bazinul Crasnei la: Supur, Acîş, Giungi, Chirişa, Răteşti, Căuaş, Eriu-Sâncrai, Craidorolţ, Berveni. Apele curgătoare aveau un rol determinant în dezvoltarea economică a ţinuturilor nord-vestice ale ţării, din cele mai vechi timpuri. După cum atestă cercetările arheologice, Depresiunea Oaşului deja în epoca paleolitică era intens locuită, în schimb în zona de câmpie culturile epocii pietrei necioplite lipsesc. Explicaţia faptului că, umanizarea zonei de şes începe doar în neolitic, se» pare că trebuie căutată tocmai în caracteristicile paleohidrografice ale teritoriului. Se pare că această regiune mlăştinoasă, inundată deseori, devenea prielnică aşezărilor umane numai într-o perioadă mai aridă. în acest sens este de remarcat faptul
