Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 11-12. (1994-1995)
Istorie
198 Carol Karácsonyi 4 scurtă durată, însoţite deseori de ploi; viituri mai puţine în timpul verii. Acest tip de regim hidrologic caracterizează zona Oaş-Gutâi între înălţimi de 800—1 200 m, respectiv şi bazinele Turului şi Crasnei la înălţimi mai joase. Chiar şi Bazinul Someşului are o serie de caracteristici identice cu tipul carpatic vestic, însă deoarece iama are scurgeri mai reduse, iar vara mai ridicate faţă de râurile amintite, se încadrează în tipul tranzit — carpatic transilvan (65). Principalele caracteristici ale apelor curgătoare mai importante din nord-vestul ţării sunt următoarele: Someşul artera principală a reţelei hidrografice, care drenează partea centrală a zonei de şes. Pe teritoriul judeţului Satu Mare străbate 61 de km, având aici un bazin hidrografic de circa 2 000 km2. Debitul mediu este de —• 116 m3/sec; debit maxim — 3 342 m3/'sec; panta mică — 0,2—■ 0,5 %o; curs liniştit — 0,4—0,9 m/sec. Afluenţii săi din această zonă sunt: Bicăul, Valea Vinului, Lipăul, care izvorăsc din Culmea Codrului, iar Şeinelul se varsă în partea dreaptă a Someşului. în urma lucrărilor de hidroameliorare Homorodul a fost deviat parţial spre Someş. Crasna străbate 57 de km pe teritoriul judeţului Satu Mare (14), având aici un bazin hidrografic de circa 1 500 km2. Afluenţii Crasnei sunt: Maja (Suprafaţa bazinului (=S) — 243 km2; Lungimea (=L — 29 km); Cérna (S — 45 km2; L — 19 kirn); Maria (S — 170 km2; L — 31 km). Turul izvoreşte de sub Muntele Buian şi drenează Depresiunea Oaşului, respectiv partea estică a Câmpiei Someşului. Străbate până la graniţă 61 de km, drenând un bazin de 1 008 km2. Diferenţă de nivel a cursului (de la izvor până la vărsare) este de — 875 m. Are un debit mediu de 88 m3/sec; debitul maxim (în anul 1970) — 519 m3/sec. Afluenţii Turului sunt: Lechincioara (S — 280 km2; L — 29 km); în care se varsă Valea Rea (S —- 132 km2; L — 26 km) şi Valea Albă (S — 64 km2; L — 19 km); Taina (S — 186 km2, L — 35 km) iar în zona de câmpie Turţul (S — 74 km2; L —22 km) în partea dreaptă; iar în partea stângă Racta (S — 181 km2; L — 37 km) şi Egherul (S — 85 km2; L — 22 km). Homorodul are o lungime de 59 km şi drenează versantul nordic a Culmii Codrului, având un bazin hidrografic de 605 km2. Are un debit de 17—27 m3/sec. în prezent este canalizat; apele lui se varsă parţial în râul Someş. Afluenţii săi sunt: Pârâul Sărat (S — 59 km2; Debitul — 12,5 m3/sec); Bălcaia (S — 55 km2; Debitul — 7—8 m3/sec). Ierul (sau Eriül) are mai multe izvoare în zona Dealurilor Tăşnadului. Ajungând pe câmpie curge printr-o vale largă spre sud-vest, în direcţia Depresiunii Barcăului. Are un bazin hidrografic mare de 1 437 km2 şi o lungime de 107 km. Afluenţii săi sunt: Checheţul (S — 203 km2; L — 30 km); Santăul (S — 169 km2; L —'30 km); Ierul Rece etc. (65). Pe teritoriul judeţului Satu Mare există şi 16 lacuri artificiale, cu o suprafaţă totală de 563 ha (55). între acestea cel mai mare este lacul de baraj de pe Tur de la Călineşti-Oaş (357 ha).
