Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 11-12. (1994-1995)
Istorie
180 loan Belean 4 reţi, Constantin Lucaciu şi Vasile Pătcaşiu împreună cu alţi sătmăreni s-au întâlnit de mai multe ori în casa lui Gavril Barbu din Mocira pentru discuţii în vederea definitivării conţinutului Memorandului.14 In 14 ianuarie 1892 a avut loc conferinţa celor cinci cercuri electorale din comitatul Sătmar ţinută la Seini. Gavril Lazăr de Purcăreţi este ales delegat la Conferinţa Naţională a Partidului Naţional Român ţinută la Sibiu în 20—21 ianuarie 1892 din partea cercului electoral Cărei. Cu această ocazie este ales membru al Comitetului executiv al Partidului Naţional Român, susţinând împreună cu ceilalţi sătmăreni înaintarea Memorandului Curţii din Viena. A făcut parte împreună cu alţi 21 de sătmăreni din delegaţia care a înaintat Memorandul împăratului din Viena.15 Respingerea Memorandului şi deschiderea procesului memorandiştilor la 13 mai 1893 a determinat aducerea fruntaşilor români în faţa justiţiei. Gavril Lazăr de Purcăreţi este interogat la Cărei în 4 iunie 1893, nerecunoscându-şi vinovăţia şi refuză, ca de altfel toţi cei implicaţi în proces să semneze declaraţia.16 Participă alături de alţi sătmăreni la conferinţa extraordinară a Partidului Naţional Român din 23—24 iulie 1893, prin care s-a votat moţiunea de solidaritate fără rezerve cu conţinutul Memorandului, fapt ce dejuca planul autorităţilor maghiare de a prezenta procesul românilor ca unul de presă, reieşind clar că este un proces politic.17 în perioada desfăşurării procesului de la Cluj, 7—25 mai 1894 apare pe lista acuzaţiilor având ca avocat pe Vasile Fodor, dar nu este prezent la proces.18 Un mijloc redutabil de apărare a fiinţei naţionale şi de realizare a idealului de libertate şi unitate naţională l-a reprezentat activitatea „Asociaţia Transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român“. („Astra“), care îşi desfăşura activitatea prin despărţăminte şi agenturi, organizaţii la nivelul judeţelor şi comunelor, subordonate unui comitet central cu sediul la Sibiu. în anul 1897 Gavril Lazăr de Purcăreţi devine membru al „Astrei“19, iar în februarie 1898 se constituie Despărţământul Sătmar al „Astrei“ fiind ales director20. Manifestaţiile „Astrei“ de cea mai mare popularitate le constituiau adunările generale ce se organizau la nivelul despărţământului, fiind adevărate sărbători naţionale româneşti, fapt ce determina autorităţile să le interzică, aşa cum s-a întâmplat cu cea convocată pe 2 august 1900 la Sanislău.21 Cu toată opoziţia autorităţilor din iniţiativa protopopului Gavril Lazăr de Purcăreţi sprijinit de intelectualii din comună au fost organizate sub îndrumarea 14 V. Ciubotă, Aspecte ale mişcării memorandiste din judeţul Satu Mare (1892—1894), în Satu Mare. Studii şi Comunicări, voi. IV, 1980, p. 204. 15 Ibidem. 16 Lupta românilor din judeţul Satu Mare pentru făurirea statului naţional unitar român, Documente 1848—1918, Bucureşti, 1989, p. 266—267. 17 V. Ciubotă, op. cit., p. 208. 18 S. Polverejan, N. Cordoş, Mişcarea memorandistă in documente (1885—1892), Cluj, 1973, p. 269. 19 Lupta românilor din judeţul Satu Mare pentru făurirea statului naţional unitar român, Documente 1848—1918, Bucureşti, 1989, p. 293—294. 20 Transilvania, Sibiu, 1898, nr. VII—VIII, p. 255. 31 Familia, Oradea, 1900, nr. 29, p. 946 şi nr. 31, p. 372.
