Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 11-12. (1994-1995)
Istorie
9 Dezvoltarea industrială a municipiului Satu-Mare 167 Precizăm că în cuptoarele circulare se poate prelua numai o anumită cantitate de cărămizi bine stabilită pe când în cuptoarele libere după nevoie. De obicei se recurge la ajutorul lor în cazul în care necesităţile nu mai puteau fi satisfăcute prin arderea în cuptoare circulare. Acelaşi contract de cartell preciza şi cantităţile pe care trebuia să le producă fabricile, fiecare în parte, în cadrul cartellului precum şi modul de împărţire a profitului. Se prevedea că producţia totală să fie de 5 250 000 bucăţi, adică „Prima Fabrică de Cărămizi S.A. Satu Mare“ să ducă 3 000 000 bucăţi şi „Prima Fabrică de Cărămizi cu Aburi S.A. Satu Mare“ să producă 2 250 000 bucăţi.15 Cartellul nu este viabil din cauză că „Prima Fabrică de Cărămizi cu Aburi S.A. Satu Mare“ nu este dispusă să respecte clauzele contractului privind cantitatea şi astfel acesta se denunţă. Acest început de criză economică, care îşi va atinge apogeul în primii ani ai secolului XX, a frânat avântul de investiţii de la începutul ultimului deceniu. Dacă până în prima jumătate a deceniului IX au luat fiinţă acele întreprinderi care îşi vor pune amprenta asupra oraşului prin existenţa lor, în a doua jumătate, dar mai ales în perioada de stagnare economică 1896—1898, urmată apoi de apariţia semnelor evidente de criză prin: creşterea preţurilor, sistarea exporturilor, fac ca investiţiile industriale pentru înfiinţare de noi întreprinderi să nu mai aibă loc. Cartellurile sunt fenomene obişnuite ale acestei perioade şi sunt menite să apere interesele marilor întreprinderi de concurenţa liberă şi de obicei sunt făcute în detrimentul micilor întreprinderi. în afara cartellului amintit mai sus din industria materialelor de construcţii, cartell de interes local, în anii crizei economice anterioare 1884—1888 Societatea „Moara cu Aburi S.A. Satu Mare“ participă la un cartell încheiat la 18 aprilie 1887 între marile mori din Budapesta şi provincie.16 Cartellul se refera la reducerea quanturnului de cereale prelucrat şi la menţinerea preţului făinii. Rămâne în vigoare până când situaţia economică va deveni favorabilă, dar rămâne în vigoare şi pentru alte dăţi în care situaţia devine nefavorabilă fie prin creşterea preţurilor la cereale sau când exportul este periclitat de acapararea pieţii de produsele altor ţări. în acest fel când preţurile cerealelor urca neobişnuit de mult, cartellul încheiat anterior se prelungeşte până la 31 august 1890. Această prelungire a cartellului aduce la Societatea „Moara cu Aburi S.A. Satu Mare“ o pierdere de 40 000 Ft., pentru perioada de 1 ianuarie — 31 august 1890.17 întreprinderile industriale din oraş în perioada de la formare şi până la 1900 se dovedesc a fi rentabile. Capacitatea de producţie ca urmare, a grijii permanente purtate de membrii consiliilor de administraţie pentru înzestrarea cu cele mai noi utilaje, creşte continuu. In perioada de 1876—1880 singura întreprindere industrială din oraş avea o capacitate de 50 000 q—60 000 q într-un an. După 1880 capacitatea de producţie trece de 100 000 q pe an şi în perioade de vârf ajunge şi la 150 000 q pe an. După 1885 capacitatea de producţie de 440 q/zi creşte la 506 q/zi 15 Arhivele Statului, Fond Tribunal, Dosar de firme CCLXVII. 16 Arhivele Statului, Dosar de firme CCLXXV. 17 Arhivele Statului, Fond Tribunal, Dosar de firme CCLXXV.
