Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 11-12. (1994-1995)
Istorie
1R4 Liviu Gheorghe Erdei interes se manifestă ín înfiinţări de societăţi pe acţiuni ca forma cea mai răspândită a societăţilor cu eapital amestecat. Este una din explicaţiile pentru faptul că de la începutul apariţiei acţiunilor industriale, întreprinderile se organizează sub forma de societăţi pe acţiuni. Aceasta este caracteristică şi pentru întreprinderile industriale ale oraşului în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. Situaţia survine ca urmare a lipsei de capital, când singurele care pot furniza capital sunt societăţile bancare, dar care la această dată nu se mai mulţumesc cu slabele legături ale raportului de creditor ci, doresc o supraveghere mai din aproape a sumelor investite şi astfel şi a întreprinderilor cu care sunt în relaţii financiare. Tot în această perioadă în Satu Mare odată cu apariţia şi dezvoltarea întreprinderilor mari, constatăm apariţia şi formarea unei oligarhii. In scurt timp acelaşi grup de persoane care se află la conducerea vieţii economice, va monopoliza întreaga activitate şi va concentra în mâinile sale toate poziţiile cheie din industria sătmăreană. Pe lângă uniunile personale dintre industrie şi băncile din oraş, uniune ce se realizează prin participarea aceloraşi persoane în consiliile de administraţie al societăţilor industriale şi a instituţiilor bancare, apar participări directe a băncilor prin cumpărare de acţiuni a societăţilor industriale. De exemplu la „Societatea Moara cu Aburi S.A.“ Satu Mare:10 „Societatea Moara cu Aburi S.A.“ Satu Mare întreţine legături strânse de la începuturile sale cu diverse instituţii bancare. Fiind nevoită să vehiculeze sume enorme pentru cumpărarea de materii prime, trebuie să recurgă la credite. In anii anteriori era o practică curentă, ca din lipsă de capital rulant, societatea să întreţină relaţii cu mai multe bănci concomitent. După anul 1880 se încearcă formarea de relaţii numai cu o singură bancă şi anume prin Banca „Casa de Economii S.A. Satu Mare“cu Banca „Debreceni Alföldi Takarékpénztár R.T.“ care este o sucursală a „Băncii Austro-Ungare“. Lipsa capitalului face posibilă ca sub formă de credite capitalul străin să-şi asigure un teren din ce în ce mai larg în activitatea economică a oraşului. în decurs de 11 ani societatea a plătit pentru dobânzi după sumele creditate 200 000 Ft. sumă nici decurrt mică, aproape egală cu capitalul fundamental achitat. Pentru asigurarea necesarului de materie primă, care în medie anual era de 150 000 q cereale, societatea era nevoită să recurgă anual la credite ce depăşeau suma de 1 000 000 Ft.,11 după care se percepea în medie o dobândă de 15—20%. Cu toate acestea societatea se dovedea a fi rentabilă, deoarece s-a ajuns nu numai la rambursarea sumelor creditate, dar se achită şi dobânzile percepute, iar rata profitului era mare permiţând ca din sumele realizate Banca Nr. acţiuni Banca Casa de Economii Satu Mare Banca Debreceni Takarékalap Oraşul Satu Mare 10 80 50 10 Arhivele Statului, Fond Tribunal, Dosar de firme CCLXXV. 11 Arhivele Statului, Fond Tribunal, Dosar de firme CCLXXV.
