Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)

Istorie

ISTORIE

RAPORTURI FEUDALE ÎN SATELE DIN ŢARA OAŞULUI IN SEC. XVI—XIX.

BUJOR DULGAU

încercăm, în cele ce urmează, să reconstituim, pe baza materialelor de arhivă şi a bibliografiei cercetate, realităţile economico-sociale din satele Oaşului medieval şi, deopotrivă, câteva desluşiri în mozaicul atât de complex, dificil şi variat al raporturilor feudale din această zonă atât de bine individualizată în cuprinsul ţării prin particularităţile sale specifice.

Organizarea comitatensă din secolele XII—XIII a scindat Oaşul în două părţi şi a determinat desfiinţarea graniţelor tradiţionale ale formaţiunilor social-politice româneşti din zonă. Satele Batard, Bocicău, Comiăuşa, Gherţa Mică, Gherţa Mare, Tarna Mare, Tămăşeni, Turţ şi Valea Seacă vor fi desprinse din cadrul comitatului Satu Mare şi înglobate în cuprinsul comitatului Ugocea. Restul satelor din Oaş vor rămînea în comitatul Satu Mare, făcând parte, din punct de vedere teritorial-administrativ, din plasa Baia Mare. Vom trata însă problemele în mod unitar, în limitele îngăduite de materialul documentar parcurs.

1. CUPRINSUL UMAN ŞI FIZIC

Referiri la realităţile existente în câteva din satele Oaşului găsim în conscripţiile dicale ale comitatului Ugocea din anii 1567 şi 1574. Sunt înscrise următoarele sate: Batard cu 13 supuşi (1 jude, 3 iobagi, 8 săraci, 1 casă nouă), Bocicău cu 10 supuşi (1 iobag, 8 săraci, 1 casă nouă), Gherţa Mică cu 7 supuşi (1 jude-voievod, 2 iobagi, 4 săraci), Gherţa Mare cu 10 supuşi (2 iobagi, 8 săraci), Tarna Mare cu 19 supuşi (1 jude, 3 voievozi, 6 iobagi, 9 săraci), Tămăşeni cu 50 supuşi (1 jude, 11 iobagi, 36 săraci, 1 casă nouă, 1 casă arsă), Turţ cu 13 supuşi (1 voievod, 3 iobagi, 9 săraci) şi Valea Seacă cu 4 supuşi (2 iobagi, 2 săraci)1.

Urbariile domeniului cetăţii Satu Mare din anii 1569 şi 15921 2 înscriu alte 11 sate din Oaş, figurând ca „părţi“ (Pertinentiae Avassag): Tur cu 3 coloni, Negreşti 10 coloni, Mogyoros3 1 colon, Boineşti 3 coloni, Lechinţa 1 colon, Cămărzana 1 colon, Racşa 1 colon, Trip 3 coloni, Bixad

1 Szabó István, Ugocsa megye, Budapesta, 1937, p. 182—523.

2 D. Prodan în Iobăgia in Transilvania in sec. XVI, voi. II, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1968, la p. 260 consideră că urbariul datează din 1578.

3 Suntem de părere că e vorba de Tăuţii Măgheruş (Miszt-Mogyoros) şi nu de Măriuş (Mogyoros), care e înscris în acelaşi urbariu ca aparţinător domeniului Ardud.