Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Arheologie
60 4 Groapa nr. 3/1986 La cca cinci metri de la marginea drumului în lutul galben s-a conturat o pată neagră cu diametrul maxim de 1,25 şi adâncimea de 0,30 m Din conţinutul gropii au fost recuperate: — Brăzdar lucrat din fier, lama rotunjită spre vârf, se lărgeşte în partea superioară unde prin îndoirea plăcii s-au obţinut cele două aripioare-manşon pentru fixarea brăzdarului pe talpa de lemn a plugului. Brăzdarul este uşor arcuit pe axul longitudinal, fiind puternic oxidat şi corodat. Dimensiuni: lungimea totală=16 cm; lăţimea maximă a lamei= 9 cm; grosimea maximă a plăcii din care a fost confecţionat este da 1,2 cm (fig. 10/3) — Fusaiolă bitronconică, de culoare neagră, îngrijit executată (fig. 10/4), — Câteva fragmente de vase, necaracteristice. La cca doi metri de la acest complex, răscolită de lama buldozerului se contura groapa nr. 4/1986, care conţinea foarte multă cenuşă, cărbuni, câteva fragmente de vase necaracteristice (din epoca feudalismului timpuriu), o cantitate importantă de zgură de fier şi bucăţi mari de chirpici (lut ars). Din cele observate putem deduce că pe acest loc a fost distrus probabil un cuptor de redus minereuri de fier. Din zona „Lutăriei“ precum şi din pământul excavat din canal au mai fost culese fragmente ceramice din Hallstatt-ul târziu (fig. 5/1—4); din epoca Laténe (fig. 4/7); din sec. III—IV si din feudalismul timpuriu (fig. 11/1). G. In partea stângă a drumului Ghenci—Sînmiclăuş prin cercetări de teren, pe o uşoară ridieătură a fost identificată o aşezare din epoca Laténe mijlociu. Au fost adunate de pe arătură fragmente ceramice lucrate la roată şi cu mână (fig. 6/1—3). H. Tot în această zonă, pe partea dreaptă a drumului, între drumul spre satul Răduleşti şi o albie părăsită se întinde o aşezare din epoca feudalismului timpuriu. Au fost culese numeroase fragmente ceramice lucrate la roată aparţinând veselor de tip borcan sau oale, ornamentate cu benzii simple sau benzi în val (fig. 10/5—9). I. în zona de contact cu hotarul satului Sînmiclăuş a fost identificată o aşezare din epoca prefeudală. Au fost adunate de pe arătură fragmente ceramice de culoare cenuşie printre care şi una ornamentată cu ştampilă (fig. 11/7, 9). J. în partea hotarului spre comuna Tiream, în aproprierea „Movilei“ (un tumul) prin cercetări de teren s-a identificat o aşezare din eneoliticul timpuriu, aparţinând culturii Tisza polgár (fig. 6/4—7). K. Ghenci — Sic La limita hotarului spre Cărei, un canal adânc, la punctul numit „Sic“, a secţionat o aşezare de tip Baden, fiind deranjate mai multe complexe arheologice9. A fost recuperată o cantitate însemnată de ceramică' şi alte materiale arheologice din care de această dată vom prezenta doar cîteva elemente mai caracteristice: — Ceşti cu corpul bombat, gâtul înalt, toarta supraînălţată (fig. 7/5), a Materialul arheologic va fi publicat cu alte ocazii.
