Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)

Arheologie

58 2 ocazia săpării unei fântâni a fost deranjat un mormânt de inhumaţie. La „picioarele“ scheletului se afla un vas-borcan de culoare cenuşie, lucrat cu mâna, ornamentat pe buză cu alveole. Pasta vasului este grosieră, ca degresant este folosit calcar pisat, arderea este slabă. Vasul este spart a fost reconstituit în desen. Dimensiuni: î—11 cm; d.g.==9 cm; d.f.—6 cm (fig. 8/2). C. Ghenci — Malul canalului Lângă şoseaua Ghenci-Căuaş, la cca 1,5 km de la capătul satului pe malul unui canal săpat în anul 1970 au fost culese fragmente ceramice şi alte materiale neolitice5. In profilul şanţului s-au observat depuneri slabe ale unei aşezări din neoliticul târziu. D. Ghenci — Pădurea ciorilor In vara anului 1970, în partea hotarului spre Sînmiclăuş lângă punc­tul de hotar numit „Pădurea ciorilor“ pe arătură a fost găsit un celt din bronz6. E. Ghenci — Togul mare In toamna lui 1982, I. Jakab (nr. casei este 379) a găsit întâmplător la punctul numit Togul mare (locul unde era odinioară ferma lui Alex. Kardos) la stânga drumului Ghenci-Sânmiclăuş o spadă cu garda mâne­rului formată în cupă cu buton (Schalenknaufschwerter)7 încadrată în Ha. Bj. F. Ghenci — Lutărie Lângă drumul spre Sînmiclăuş la cca 150 m de la grajdurile C.A.P.­­ului cu ocazia exploatării lutului au fost descoperite mai multe complexe arheologice datate din diferite perioade ale antichităţii. Dintre aceste complexe a fost publicată doar groapa nr. 1/1982, datată din Hallstatt-ul târziu8. Canalul săpat în anul 1970 a tăiat marginea acestei zone mai ridi­cate, fiind deranjate alte complexe arheologice. Groapa nr. 2/1986 Groapa a fost surprinsă lângă drumul de ţară spre satul Sînmiclăuş. Se adânceşte treptat în lutul galben, fără să aibă o formă regulată şi fundul amenajat. Groapa a fost săpată pentru lut. Dimensiuni: 1=3,75 m; lăţimea=2,60 m, adâncimea maximă de 1,50 m (fig. 1/1). Groapa conţi­nea foarte multe fragmente ceramice, oase de animale, cenuşă şi cărbuni. Ceramica se împarte în două categorii: vase lucrate cu mâna şi vase lucrate cu roata olarului. Vase lucrate cu mâna — Ceaşcă de culoare cenuşie cu toarta supraînălţată (fig. 1/4), — Fragmente de vase de culoare neagră în exterior şi cărămizie în interior, ornamente cu proeminenţe mari (fig. 2/4, 5), s Ibidem, fig. 24/1—2. 8 T. Bader, Epoca bronzului în nord-vestul Transilvaniei, Cultura pretracică şi tracică, Bucureşti, 1978, p. 123, pl. LXXXVI/11. 7 N. Iercoşan, ActaMP, 8, 1984, p. 121—122, pl. 1/1, la; II. “ I. Németi, ActaMP, 8, 1984, p. 133, fig. 7/5, 10; 8/1—9; Idem, SCIVA, 39, 2, fig. 3/2; 5/7—12. f

Next

/
Oldalképek
Tartalom