Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Arheologie
42 3 La capătul secţiunii (S—I) s-a descoperit, într-o altă groapă adâncită, multă ceramică de tipul BrCD—HaAt şi în imediata sa vecinătate, pe un prag mai înalt, o concentrare de pământ ars (chirpic) amestecat cu cioburi. Şi această descoperire arheologică (BrCD—HaAj) este un complex de cult, funerar (mormânt). Menţionăm că şi în acest caz ceramica şi pământul ars prezentau urme de ardere secundară4. Complexul nu a putut fi studiat în detaliu deoarece a fost deranjat de o groapă feudală timpurie (o groapă pentru adunat apa de ploaie sau un izvor, după cum par a sugera resturile vegetale fosile depuse succesiv la fundul său şi pe margini). III. Descoperiri La Téne. La capătul secţiunii (S—I), străpunsă de o groapă dacică şi suprapusă de o locuinţă feudală timpurie, a fost prinsă partea de sud a unei locuinţe celtice (ea urmând a fi dezvelită în campaniile viitoare). A fost descoperită ceramică celtică (LTC) şi un fragment de fusaiolă modelată •la roată şi frumos ornamentată cu motive geometrice. Ceramica e tipul cunoscut5, cu cele două variante: ceramica lucrată la roată din pastă cenuşie-negricioasă şi ceramică cu grafit în pastă ornamentată cu striuri verticale (cioburile din urmă provin de la vase-borcan)6. (v. Pl. V/3—5, VI/2) IV. Descoperiri dacice 1. Complex arheologic dacic (Nr. 1) (Pl. VI/3, VII—VIII) Suprapunând şi străpungând locuinţa celtică şi fiind parţial deranjată de locuinţa feudală timpurie, la capătul secţiunii (S—I) a fost cercetată şi o groapă dacică (mormânt)7. Materialul arheologic se compune din ceramică lucrată cu mâna: un fragment de ceaşcă dacică ornamentată cu brâu alveolar şi bucăţi de pereţi de vase-borcan ornamentaţi, la fel, cu brâu alveolar şi ceramică modelată pe roata olarului din pastă fină, cenuşie după ardere: un fragment de chiup şi bucăţi de oale şi castroane. Materialul arheologic poate fi încadrat, după factura sa, în sec. I/II—• III e.n. 2. Cuptor dacic de meşteşugar de epocă romană Spre nord de locuinţa neolitică de suprafaţă (S-II) au apărut urmele unei lungi construcţii de suprafaţă (un fel de şopron, complet distrus, din care pricină nu i s-a putut urmări precis forma), în mijlocul căreia a fost descoperit un cuptor. (Pl. IX) Cuptorul a apărut la adâncimea de 0,50—0,60 m de la actualul nivel de călcare, sub stratul (humusul) vegetal actual, uşor supracrescut 4 Ipoteza că aceste complexe ar putea fi mici ateliere de lucrat şi ars vase, folosind ca instalaţii de ardere cuptoarele-vase portative mai necesită încă materiale şi observaţii concrete în teren. In aceeaşi situaţie ni se pare a fi şi ipoteza după care aceste complexe ar putea fi, folosind aceleaşi cuptoare-vase portative, mici ateliere de extras fierul din zăcămintele native turbifere. “ VI. Zirra, Locuiri din a doua epocă a fierului în nord-vestul României, în Satu Mare, 1980, p. 39—84, pl. IX—XXI. e S. Dumitraşcu, Les fours de poterie découverts â Biharea, în Dacia,, XXVI, 1982, p. 157—166. 7 Idem, Descoperiri arheologice dacice din epoca romană la Biharea, în Ziridava, XI, Arad, 1979, p. 195—214.
