Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Ştiinţele naturii
5 329 favorizând formarea bazinului depresionar al viitoarei Câmpie a Ecedului. Mişcările tectonice din peniglacialul superior schimbă şi aspectul reţelei hidrografice din Câmpia Ier-Crasna. Începând de holocenul inferior, würm IV cca 25 000—17 000 ani, funcţia de albie principală a Văii Ierului şi colmatare a Someşului încetează (fig. 3). Drept urmare a acestor mişcări epirogenice Valea Ierului rămâne în stadiu suspendat faţă de câmpia someşeană. Prin formarea zonei de subsidenţă, mai sus amintită, s-a deschis noul drum şi pentru Someş. în această perioadă Tisa şi-a găsit cursul în albia aproape actuală, croind o mare curbă în direcţia Vest, apoi sud-vest. Someşul la fel îşi găseşte o nouă albie treptat-treptat cu multe schimbări pe conul său de dejecţie spre nord, nordvest. In Valea Ierului rămâne doar firul Crasnei. (fig. 4) în holocen numai apa Crasnei pătrunde in larga vale a fostei canal de scurgere al Someşului: Z. Benedek (3). Albiile părăsite ale Someşului şi ale Crasnei pot fi urmărite şi astăzi în unele locuri, transformând zona Câmpiilor Someş—Crasna—Ier în terenuri mlăştinoase. Aceste albii părăsite sunt acoperite cu aluviuni recente şi legătura între ele nu se mai poate stabili. Datorită descărcării şi drenarea regiunii, în urma canalizării nici albiile de odinioară a Someşului şi a Crasnei nu se pot decide. Aceste considerente, schimbarea în mai multe etape geologice a albiilor Tisei, Someşului şi Crasnei, au fost stabilite pe baza analizei sondajelor de profunzime, al analizelor mineralogice, ale pietrişurilor, ale mineralelor grele şi compararea polenelor fosilizate probe luate din albiile părăsite în Câmpia Someşului şi Câmpia Ierului. Aceste analize sunt tratate pe larg intr-un studiu mai vast efectuat de subsemnatul: Z. Benedek (2). Iar vârsta cursului Tisei a fost elucidat pe baza probelor de cărbune fosilizate luate din terasele Tisei de pe teritoriul RPU şi analizate cu ajutorul radiocarbonului: Z. Borsy (6). BIBLIOGRAFIE 1. ŞT. ARINEI (1977). Geofizica pentru geologi. Edit. Tehnică. 2. Z. BENEDEK (1969). Studii hidrogeologice şi paleohidrografice în zona câmpiilor Ier—Crasna—Someş. Lucrare de gradul I. 3. Z. BENEDEK (1969). Schimbările cursului Someşului şi al Crasnei în perioada pleistocenului superior şi a holocenului. Satu Mare. Studii şi comunicări. 4. Z. BENEDEK (1982). Hidrogeologia apelor termale din zona judeţului Satu Mare. Satu Mare. Studii şi comunicări, voi. V—VI. 5. Z. BORSY (1953). A Bodrogköz felszínének kialakulása (Evoluţia reliefului Bodrogköz). Földrajzi Értesítő — pag. 409—418. 6. Z. BORSY (1983). Evolution of the network of water courses in the northeastern part of the pleistocene to our days. Quaternari Studies in Poland. 4. 7. A. ŢENU (1981). Zăcămintele de ape hipertermale din nord-vestul României. Edit. Academiei R.S.R.
