Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 7-8. (1986-1987)
Istorie
VARIAŢII CLIMATERICE ŞI MENTALITĂŢI COLECTIVE ÎN SEC. AL XVIII-LEA ŞI ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA (1700—1830) TOADER NICOARA Investigarea relaţiilor omului, a societăţii umane în general cu natura, cu mediul natural în care îşi desfăşoară existenţa, precum şi impactul mediului asupra dezvoltării societăţii umane cunoaşte o amploare deosebită în ultimele decenii. Interesul de care se bucură asemenea studii din partea a numeroşi specialişti este firesc în condiţiile în care în zilele noastre problemele mediului înconjurător, devenite probleme planetare, preocupă forurile de decizie ale fiecărui stat precum şi o seamă de organisme internaţionale specializate în acest domeniu. Contribuţii de seamă — rod al unor investigaţii pluridisciplinare — au evidenţiat complexitatea raporturilor între om şi mediul natural în care îşi desfăşoară activitatea, rolul factorilor climaterici sau a unor calamităţi naturale în evoluţia economică, socio-demografică a societăţii în diferite epoci.1 Alături de consecinţele materiale ale acestor fenomene — în general mai evidente şi mai uşor de reconstituit — implicaţiile profunde şi de durată asupra „celui de-al treilea nivel“, al sensibilităţii şi mentalităţii colective merită o atenţie deosebită din partea specialiştilor. Considerăm că un asemenea studiu poate oferi ^repere însemnate în reconstituirea imaginarului acestei epoci, a concepţiei despre lumea înconjurătoare earecteristică omului din cel de-al XVIII-lea veac, aflat undeva ;la pragul dintre evul mediu şi modernitate. 1 Lucien Febvre—Lionel Bataillon, La térré et revolution humaine. Introduction geographique a I’histoire, Paris, 1922; Robert Mandrou, Introduction a la France moderne (1550—-1640). Essai de phychologie historique, Paris, 1901; Emmanuel Le Roy Ladurie, Histoire du climat depuis Van mil, Paris, 1967 (cu o bogată bibliografie); Samuel Goldenberg, Clima, climatologia, istoria, în „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie“, Cluj, XVI, (1973), p. 431—444; Lucian Boia, Climatologia istorică, în „Revista de istorie“, 32, (1979), nr. 6, p. 1119—1130; Paul Cernovodeanu—Paul Binder, Reperes ă une histoire de la climatologie roumaine, în „Revue Roumaine d’Histoire“, XIX, (1980), nr. 2—3, p. 267—275.; Stefan Pascu, Demografie şi ecologie, în „Revista de istorie“, 33 (1980) nr. 4, p. 707—723; Demographie: épidemies, ecologie, în „Raport, I, Grand themes et metodologie XVe Congres International des Sciences Historiques“, Bucharest, 10—17 Aoűt, 1980, p. 587—714; Paul Cernovodeanu: Lucrări recente din istoriografia străină privind interdependenţa dintre demografie şi ecologie, în „Analele Universităţii Bucureşti — istorie“, XXXI, (1982), p. 133—135; Ecoistorie şi demografie în „Revista de istorie“, 37 (1984), nr. 5, p. 414—469.
