Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 7-8. (1986-1987)
Arheologie
7 21 Sub aspectul general al ceramicii se constată un proces de decădere faţă de faza anterioară (faza mijlocie Pişcolt). Cele mai multe elemente specifice încă fazei mijlocii a „Grupului Pişcolt“ le găsim la groapa nr. 1 — Căpleni — Malul Canalului, unde se mai păstrează şi aspectul lucios şi de calitate bună a ceramicii. Cele mai apropiate analogii pentru descoperirile din zona Careiului le găsim la Vărzari12, unde oalele de tip amforă precum şi motivele ornamentale pictate sínt asemănătoare descoperirilor de la Pişcolt-Cărămidărie (SMA), Moftinu Mic-Pescărie B, Urziceni şi altele. Descoperiri similare se mai cunosc de la Zăuan-Cimitir13, Aiton14, Gilău15. Pe baza acestor analogii credem că descoperirile din zona Careiului, care au fost încadrate în faza tîrzie a „Grupului Pişcolt“, au vădite asemănări cu materialele arheologice datate de la sfîrşitul neoliticului mijlociu din Crişana (fig. 29). Din aceste complexe analizate — chiar dacă cercetările sínt foarte sumare — , lipseşte ceramica incizată tisoidă, element atît de caracteristic pentru faza timpurie a Culturii Tisa. Acest orizont tîrziu a ceramicii pictate credem că face o legătură spre neoliticul tîrziu, respectiv spre Cultura Tisa, dar cronologic evident anterioară fazei timpurii a acestei culturi16, cel puţin în zona Careiului. II. Neoliticul tîrziu 1) Cărei (jud. Satu Mare) La Bobald-Livada (Bobald I), în anul 1966 Muzeul Orăşenesc Cărei a întreprins sondaje de verificare. Nivelul inferior (nivelul V) de locuire, cu o grosime de 0,20 m din secţiunea B, conţinea fragmente ceramice de culoare cărămizie sau roşiatică aparţinînd vaselor mari (fig. 25/5), precum şi fragmente din oale, cupe cu picior, castroane, dintr-o ceramică semifină. Colecţia MOC, nr. inv. 3493-3520; Şcoala Generală nr. 1 Cărei, nr. inv. 2392-2398, (fig. 25/6, 7). Această terasă a pîrîului Merges, cu ani în urmă a fost secţionată în mai multe puncte, cu şanţuri săpate pentru diferite canale (Bobald V şi Bobald VIII). La ambele puncte din primul nivel de locuire sporadic au apărut fragmente ceramice similare vaselor de la Bobald I. Menţionăm că de la punctele Bobald V şi Bobald VIII, din arătură, au fost adunate fragmente ceramice din aşezări restrînse aparţinînd Culturii Tisa III. Dacă in 12 Doina Ignat, Crisia, XII, Oradea, 1982, pl. I, II, III, IV, V/l—11; VI/1—9. 13 Gh. Lazarovici—E. Lakó, Gh. Lazarovici—Z. Kalmar, ActaMN, XIX, 1982, p. 231. 14 Gh. Lazarovici—Z. Kalmar, ActaMN, XIX, 1982, p. 230, fig. 7/3—4, 6, 7, 9. 15 Z. Kalmar, ActaMN, XIX, 1982, fig. 2/1—3, 6, 9; fig. 3/10. 16 I. Makkay, A magyarországi neoliticum kutatásának új eredményei, Budapesta, 1982, (tabel cronologic).
