Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 7-8. (1986-1987)
Istorie
186 2 Nr. întrebării întrebarea Răspunsul I Are această localitate în prezent urbariu? Dacă are de ce fel este acesta? De cîtă vreme s-a adus înlăuntru? Urbariu această localitate nu are ii Dacă nu are urbariu fac îndatoririle iobăgeşti conform contractului atît iobagii cît şi jelerii? De cîtă vreme a început acest obicei sau a păşit la acest contract această localitate cu nobilul locului? Nu-i aşa dară că şi pînă a se face acest urbariu sau contract au fost altele? Şi dacă au fost de ce feluri şi cînd s-au început împlinirea datoriilor actuale? Pînă acum contract nu a făcut această localitate cu stăpînul privind daturile şi slujbele. in Unde nu este urbariu sau contract din ce constă daturile şi slujbele iobagilor şi jelerilor către nobilul locului? Cînd şi în ce chip s-au adus înlăuntru aceste slujbe şi daturi? Numărul anumitor slujbe ale iobagilor permanenţi au fost de 52 de zile, dar pe acestea cînd le-au îndeplinit cînd nu. In afară de aceasta plătesc taxă trei florini şi 12 creiţari, iar cei ce aveau voie să se mute lucrînd cu braţele şi cu animalele după cum cred, fac contribuţie în muncă 26 de zile, iar taxă plătesc 3 florini şi 12 creiţari. Jelerii care au casă slujesc anual 13 zile şi plătesc anual 51 creiţari, iar jelerii fără casă pînă acum nici nu au dat daruri nici nu au slujit. In afară de aceasta fiecare gazdă are obligaţia să taie un stîngen (öl) de lemne din pădurea stăpînului de moşie, de la fiecare vacă de muls să dea o cantitate (ittze) de unt, 12 ouă, şi un cocoş fiecare gospodar. Şi jelerii care au vacă de la fiecare vacă de muls o măsură de unt, dar altceva din astea nu. De cînd îşi aduc aminte acestea au fost obligaţiile. Contribuţia iobagiilor care au avut
