Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 7-8. (1986-1987)
Arheologie
3 17 linii paralele, verticale sau arcuite (fig. 11/2; fig. 12/3, 4, 5, 7). Printre benzile formate din linii subţiri apar dungi mai late sau spaţii pictate tot cu o culoare neagră (fig. 12/6, 9, 11; fig. 13/1—5; fig. 12/10). Uneori motivele pictate sínt însoţite şi de ornamente plastice; butoane perforate, aplatizate (fig. 12/9, 10, 12; fig. 11/3). Fragmente ceramice similare, dar în proporţii foarte mici, mai provin din groapa nr. 3 (fig. 13/6—7), precum şi din malul canalului de dincolo de pod, la o distanţă de cca 50 m de la complexul nr. 2 (fig. 11/5, 7). Se constată pe o distanţă de cca 120 m în profilul canalului o slabă depunere din epoca neolitică, indicînd prezenţa unei aşezări restrînse. (Materialul arheologic se păstrează în colecţia Şcolii Generale nr. 1 Cărei, nr. inv. 2901—2960). 4) Ciumeşti (corn. Sanislău, jud. Satu Mare) In colecţia Muzeului Orăşenesc Cărei se păstrează cîteva fragmente ceramice cu provenienţă de la gropile de silozuri (c. III). Aceste fragmente au un aspect clar de neolitic mijlociu, ornamente pictate cu o substanţă bituminoasă, motive formate din linii paralele arcuite (fig. 14/1—2). Material în M.OC, inv. 635-640. 5) Moftinu Mic (jud. Satu Mare) în toamna anului 1982, în locul numit „Pescărie B“ prin cercetări de teren a fost identificată o aşezare neolitică. în urma lucrărilor de diguire, pe un grind din fosta Mlaştină Ecedea a fost deranjat, după cît se pare aproape în întregime, nivelul de locuire neolitică, fiind observate mai multe complexe arheologice: gropi menajere, locuinţe de suprafaţă, vetre de foc. Lucrările de amenajare a pescăriei s-au continuat şi în anul 1983, fiind deranjate alte noi complexe arheologice10. Cu ocazia unui mic sondaj de verificare a fost cercetată una din gropile menajere mai puţin deranjate, care s-a conturat bine în lutul galben (gr. nr. 6). Groapa se adînceşte treptat, cît se pare, a avut o formă neregulată (jumătatea iniţială lipseşte). Dimensiuni: d. maxim de 4 m, lăţimea de 1,75 m, adîncimea de 1,25 m. A fost săpată pentru a obţine lut galben, necesar la modelarea vaselor sau la construirea locuinţelor de suprafaţă, fiind umplută ulterior cu resturi menajere: fragmente ceramice, aşchii de obsidian, o rîşniţă fragmentară, o piatră pentru şlefuit, puţine oase de animale, cenuşă si cărbuni. (Materialul arheologic se află în MOC, nr. inv. 5824-5957).' Ceramica este fragmentară: în total sínt 372 de fragmente de vase dintre care 105 buc. aparţin ceramicii uzuale, 210 buc. sínt din categoria olăriei mai fine şi numai 57 de fragmente sínt ornamentele cu motive pictate. Ceramica de uz comun este lucrată din pastă de culoare cărămizie 10 La mica săpătură de salvare a ‘participat şi N. Iercoşan. Materialele arheologice vor fi prelucrate şi publicate cu alte ocazii. De această dată ne vom ocupa doar de complexul nr. 6. 2 — Studii şi comunicări, Vn—VIII.
