Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 5-6. (1981-1982)

Ştiinţele naturii

5 561 depozite sínt amestecuri de aluviuni fluviatile şi lacustre. în acelaşi timp ele reprezintă limita superioară a depozitelor pannoniene. Vîrsta acestor depuneri nisipoase este greu de precizat, iar trasarea liniei de contact pliocen—pleistocen este o problemă dificilă. In concluzie. Cercetările geofizice, sondajele de mare adîncime şi mă­surătorile termometrice au dovedit că şi în zona judeţului Satu Mare este prezentă anomalia geotermică constatată pe toată Cîmpia Pannonică. Ano­malia gradientului geotermic calculat la 100 metri peste tot a fost sem­nalată în jur de 5CC. Iar în partea centrală a regiunii şi înspre Pişcolt—Va­lea Ierului, această valoare creşte la 7°C/100 m. Apele au temperaturi cu­prinse între 80—95°C la gura sondelor. Apele termale au o mineralizare bogată. în general se încadrează între apele bicarbonate sărate abundente în gaze (CO.~, CI-, Na+). Folosirea lor în scopuri terapeutice, balneare şi sportive sínt recomandate. în acest fel deja funcţionează ştranduri la Satu Mare, Cărei, Acîş, Tăşnad şi Dindeşti. în schimb nu este suficient valorificată energia geotermică în agricultură (termoficarea serelor, obiectivelor zootehnice etc.). Distribuţia maximă a energiei geotermice este condiţionată de ele­mentele structurii geologice, respectiv de distribuţia rocilor şi conducti­vitatea lor termică. în subasmentul regiunii noastre au fost semnalate două anomalii magnetice pozitive reflectînd prezenţa maselor vulcanice intrusive pre-neogene şi neogene. Unul în sudul oraşului Satu Mare, altul în zona de dislocaţie a Văii Ierului. Probabil substanţele radioactive au un efect decisiv asupra cîmpurilor de fracturi crustale. Apele infiltrate de la suprafaţă iau contact cu rocile vulcanice radioactive, termalizîn­­du-se în funcţie de adîncime şi de căldura volumului geotermic, se trans­formă în ape termale. Din punct de vedere economic apele termale au o importanţă deosebit de mare prin acea că prezintă o sursă de exploatare de energie ieftină inepuizabilă. bibliografie 1. ST. ARINEI (1977). Geofizica pentru geologi. Edit. Tehnică. 2. Z. BENEDEK (1969). Studii hidrogeologice şi paleohidrografice în zona cîmpiilor Ier—Crasna—Someş. Lucrare de gr. I. 36 — Studii şi comunicări, V—VI.

Next

/
Oldalképek
Tartalom