Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 5-6. (1981-1982)
Istorie
5 423 teriza starea de spirit a locuitorilor din Codru ca fiind „foarte agitată“32, ajungîndu-se deseori la conflicte cu autorităţile şi jandarmeria, cel din anul 1932 soldîndu-se cu doi morţi şi doi răniţi.33 Abia la 4 iulie 1937 în prezenţa ministrului Vaier Pop cele 9 comune din Codru au fost împroprietărite cu 3 222 jugăre şi 705 stînjeni pătraţi de pădure şi păşune, totalizînd cu ceea ce s-a primit mai înainte de la stat, peste 5 000 de jugăre pădure şi păşune34 35. Se punea astfel capăt unui conflict dintre ţărani şi societatet Forestieră „Beltiug“ ce dura din anul 1923. Din moşia oraşului Satu Mare au fost expropriate 8 233 iugăre33, de care au beneficiat 468 de îndreptăţiţi, apoi unităţile militare care au primit cîte 5—10 ha pentru constituirea grădinilor de zarzavat, şcolile profesionale, elementare şi liceele cu internatele acestora, parohiile, Spitaîui orăşenesc, Orfelinatul I.O.V.R., Compania de jandarmi din Mintiu, 497 jugăre au fost desţinate pentru teren de instrucţie, precum şi localităţilor învecinate Viile Satu Mare (1 240 iugăre), Amaţi <324 jugăre) şi Ruşeni (311 iugăre).36 în cursul anilor 1925—1926 au fost împroprietăriţi cu loturi de pămînt şi funcţionarii oraşului37. Din cele 5 888 iugăre cît însumau cele patru păduri din hotarul oraşului (Pădurea Mare, Noroieni, Mociar şi Cer) au fost expropriate 2 602 iugăre pentru scopuri de utilitate publică.38 Urbanistica oraşului a suferit şi ea modificări în urma aplicării reformei agrare, în sensul că prin împroprietărirea locuitorilor cu locuri de casă au luat fiinţă 75 de străzi noi, în lungime totală de 19,900 km39. Deşi, plasa Cărei a făcut parte din judeţul Sălaj în perioada interbelică, considerăm util să redăm în cîteva cifre sintetice rezultatele aplicării reformei agrare în această zonă. Cele mai întinse moşii din plasă aparţineau conţilor Ludovic, Iosif şi Iuliu Károlyi, Siegfrid Poppenheim, Melinda Károlyi şi Iosif Dégenfeld.40 Menţionăm faptul că din suprafaţa de 99 525 de iugăre cît însuma plasa Cărei, 45 799 iugăre aparţineau latifundiarilor maghiari.41 în cele 23 de localităţi ale plăşii au fost expropriate în total 28 244 de iugăre 173 stp., din care 13 032 iugăre au fost atribuite pentru 4 137 de îndreptăţiţi.42 Astfel în Sanislău au fost expropriate de la contele Iosif Károlyi 10 011 iugăre 297 stp. în Vezendiu, de la 32 D. Sandru, Cu privire la aplicarea reformei agrare din 1921 în satele din Munţii Codrului, p. 262. 33 Ibidem, p. 265. 34 Gazeta Sătmarului, nr. 197 din 11 iulie 1937. 35 Arhivele Statului Satu Mare, fond Consilieratul agricol al judeţului Satu Mare, dosar 700/1923, f. 84. 36 Ibidem. 37 „Satu Mare“, nr. 51 din 28 iunie 1925 şi 86 din 9 mai 1926. 38 Arhivele Statului Satu Mare, fond Consilieratul agricol al judeţului Satu Mare, dosar 597/1924, f. 59. 39 Idem, fond Prefectura judeţului Satu Mare, dosar 55/1940, f. 23. 40 loan German, Plasa Cărei, judeţul Sălaj, Editura Librăria şi Tipografia „Cultura“ Societate Cooperativă Cărei, 1938, p. 180—183. 41 Ibidem, p. 179. 42 Ibidem, p. 184.
