Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 5-6. (1981-1982)
Istorie
ASPECTE ALE APLICĂRII REFORMEI AGRARE DIN ANUL 1921 IN JUDEŢUL SATU MARE BUJOR DULGÄU In anii de început ai epocii contemporane din istoria României, una din problemele fundamentale care îşi reclamau cu acuitate rezolvarea, era indiscutabil problema pămîntului. De modul ei de rezolvare depindea atît progresul economic al ţării, cît şi ameliorarea situaţiei maselor de ţărani. Trista experienţă dobîndită cu prilejul marilor răscoale ţărăneşti din anul 1907 precum şi teama faţă de valul revoluţionar aflat în continuă creştere, îndeosebi în lumea satelor, au silit cercurile guvernante din România să iniţieze unele măsuri în această direcţie. Promisă ţăranilor soldaţi de pe front în primăvara anului 1917, şi înscrisă fără efecte practice, în constituţia din vara aceluiaşi an, reforma agrară avea să fie legiferată parţial în decembrie 1918, cînd a fost publicat decretul privind exproprierea unei însemnate părţi din pămînturile moşierimii. La 17 iulie 1921, cînd reforma agrară a fost legiferată definitiv, a început aplicarea efectivă a exproprierii. Potrivit normelor stabilite de guvernul Averescu, s-a asigurat exproprierea a 6 120 000 ha dintre care 3 998 753 ha de teren arabil, adică cca. 66% din suprafaţa stăpînită de marii moşieri. Restul suprafeţei de peste două milioane ha era format din islazuri şi păduri care în cea mai mare parte au devenit proprietate comunală de care ţăranii beneficiau în schimbul unor taxe.1 Pentru pămîntul expropriat, moşierii urmau să primească o răscumpărare egală cu de 40 de ori media anuală a preţului regional de arendă în anii 1917—1922. în judeţul Satu Mare, preţul mijlociu de răscumpărare era stabilit la 200 lei/iugăr plus 78 lei pentru măsurători şi parcelare2. Prin efectul legii din iulie 1921, au fost împroprietărite de-a lungul anilor aproape un milion şi jumătate de familii cu 3 464 000 ha de pămînt.3 1 vezi D. Sandru, Reforma agrară din 1921 în România, Bucureşti, 1975, p. 250—252. 2 cf. Arhivele Statului Satu Mare, fond Consilieratul agricol al judeţului Satu Mare, dosar 953/1922, f. 3. 3 D. Sandru, op. cit., p. 250—252. 27*