Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 5-6. (1981-1982)

Arheologie

14

4

II. Topoare perforate, au fost descoperite după cum s-a arătat numai în stare fragmentară. Majoritatea sínt lucrate din amfibolit, şist sericito-cloritos şi gresii. Din acest tip remarcăm două grupe:

A — topoare plate cu ceafa rotunjită (Pl. IV, fig. 3.4);

B — topoare cu corpul alungit, cu două variante:

Bx cu corpul bombat şi ceafa rotunjită (Pl. V, fig. 1.2);

B2 cu corpul aplatizat şi ceafa patrată (Pl. V, fig. 3.4);

III. Dălţile formează cea mai numeroasă categorie de unelte descoperite. Ele reprezintă 47% din totalul pieselor. Cele mai utilizate roci sínt cele dure (şist eloritos, şist clorito-sericitos şi sericito-cloritos, calcar cenuşiu) dar sínt prelucrate şi rocile foarte dure (cuarţit negru, amfibolit) precum şi rocile moi (argile marnoase, gresii marnoase). Din acest tip grupele de bază sínt:

A. Dălţile plate: At — dreptunghiulare, A2 — trapezoidale;

B. Dălţi înalte

A1 — Dălţi dreptunghiulare au două variante:

Ala — dălţi cu secţiune plan-plan, cu ceafa rotunjită (Pl. VI, fig. 1-3);

Alb — dălţi în secţiune plan-plan, cu ceafa dreptunghiulară. (PI. VI, fig. 4.5);

A2 Dălţi trapezoidale — au trei variante:

A, a — cu tăişul uşor arcuit sau drept în secţiune aproape ovală. (Pl. VI, fig. 6—8); '

Aob — cu tăişul drept sau arcuit, cu secţiunea plan-plan (Pl. VI, fig. 9-11);

A2C — Dălţi alungite, cu secţiunea plan-convexă. (Pl. VII, fig. 1-3);

B. Dălţi înalte. Au corpul alungit, puternic bombat, cu tăişul drept şi secţiunea plan-convexă. (PI. VIII, fig. 4-6);

IV. Tesle. Sínt de formă dreptunghiulară, alungită cu secţiunea planconvexă. Tăişul este arcuit sau drept obţinut prin şlefuirea feţei convexe spre cea plană. Ele reprezintă doar 5% din totalul uneltelor şi sínt lucrate din gresii, şist eloritos, paragnais amfibolitic, şist clorito-sericios. (Pl. VII, fig. 7-8);

V. Zdrobitoare. Majoritatea pieselor sínt lucrate din gresie cuarţitică, şist amfibolitic, şist eloritos şi cuarţ. Sínt frecvente în proporţie de I70/0, puţind fi împărţite în trei grupe:

A. Zdrobitoare prismatice cu secţiunea plan-convexă, cu capetele rotunjite prin utilizare. Aceste piese provin din topoare sau dălţi deteriorate fie prin utilizare îndelungată, fie chiar în timpul prelucrării .PI. VIII, fig. 1.2).

Remarcăm o variantă a acestui grup, Au care păstrează vag conturul unui tăiş, cu ambele extremităţi rotunjite, o dovadă în plus în ce priveşte reuţilizarea unor piese uzate. (PI. VIII, fig. 3.4);

B. Zdrobitoare bitronconice cu cele două baze bine şlefuite (Pl. IX, fig. 1.2);