Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 4. (1980)

Arheologie

5

89

Fig. 4. Groapa în care a fost găsit tezaurul nr. 2 (fundul gropii).

sau din coajă de lemn ori într-o cutie de lemn. Groapa — raportată la nivelul actual al solului — avea aproximativ 0,80 m adîncime şi un diametru de 0,30—0,40 m (fig. 4). Cîteva monede au fost recuperate şi din jurul gropii, ele au ajuns aici în timpul acoperirii gropilor de siloz şi în momentul cînd a fost ridicat tezaurul de către cele două persoane amintite. In total la faţa locului au mai fost găsite 39 de monede.

Examinînd locul împreună cu cei doi descoperitori ai tezaurelor (unul din 1964 şi altul din 1978), am putut constata cu precizie că este vorba de două depuneri diferite, în două locuri bine distincte între care se află o distanţă de 8—10 m. Despre o alunecare de teren nu poate fi vorba, deoarece ne aflăm pe o cîmpie întinsă.

Din locul descoperirii au fost adunate şi fragmente ceramice, care se găsesc şi la suprafaţa solului la Spatele Voiodului. Ele pot fi datate în epoca neoliticului şi a bronzului. Fragmente ceramice contemporane tezaurului nu au fost găsite. Proprietarul şi-a ascuns aşadar, tezaurul în afara aşezării unde locuia.

In total din al doilea tezaur au fost recuperate 870 de piese. Considerăm că acest depozit monetar a fost reîntregit în proporţie de peste 99%; nu excludem posibilitatea să mai fi rămas cîteva monede nerecuperate, fie la faţa locului, fie la cetăţenii din localitate.

T. B.